Cea mai mare performantza a lui Oli!

Nu este vorba despre victorii, infranageri, puncte sau tururi parcurse in Europa. Este vorba despre un lucru simplu: darea de seama cand nu mai esti dorit, suportat, cand simpla ta prezentza devine motiv de disconfort. Olaroiu, cu performantzele lui extraordinare, cu tot, a "reusit" sa sparga bariera suportabilitaii pentru suporterii Stelei si opinia publica. Spui Olaroiu si nasti o grimasa pe fataza oricarui interlocutor caruia ii pui subiectul in discutie, fie ca este constestatar sau sustinator al maharajahului tacticii.


Olaroiu, nu ca profesionist, ca miserupist. Un profesionist n-ar fi suportat rusinea de a fi primul care a ucis cu zambetul pe buze si cu scuzele in buzunar un copil sanatos tun, Invincibilitatea Acasa cu Dinamo. Olaroiu, nu ca antrenor care nu lasa echipa la greu ci ca flagelator al suporterilor stelisti si al fotbalului de bun simt. Acest Olaroiu, a fost joi seara pe punctul de a realiza cea mai mare performantza din cariera sa de antrenor: ca el, profesionistul, care manaca, respira, doarme, dupa care viseaza, somnanbuleaza chiar fotbal, zi de zi, nopate de nopate, el, chiar el, nu mai este dorit de mai nimeni la Steaua.
A fost aproape de a intelege un lucru simplu. Ar fi putut sa plece de la echipa, pentru a-i usura pe toti cei care nu-l mai suporta (care sunt, nu majoritari, ci majoritar-covarsitori) si care l-au introdus in grijile lor zilnice, de parca Romania ar avea cel mai bun nivel de trai din Europa. Plecarea sa cat "offff..." de usurare pentru cei contra lui. Dar nu, el a trecut pe langa cea mai mare performantza a sa ca antrenor, cucerirea unei interjectii onomatopeico-resemnanta a opiniei publice... Intr-o vreme in care Steaua nu mai bate pe nimeni, Olaroiu ar fi putut sa-si invinga egoul puternic incarcat de reminescentze legate de performantzele de altadata.
Oli uita ca rezultatele sunt singura alibi credibil al antrenorilor, restul sunt povesti...

Pe farase diferite

Olaroiu si Razvan Lucescu. Foarte probabil nu-i vom mai vedea din vara la echipele la care antreneaza acum. Sunt pe pas de plecare. Unul mai repede decat altul. Oli mai repede decat Razvan. Ciudat lucru, insa. Daca ar fi sa comparam performantele celor doi, Olaroiu este clar peste Lucescu. Are un titlu, o Supercupa a Romaniei si o semifinala de Cupa UEFA. Razvan are in palmares un loc doi si o Cupa a Romaniei, plus, sa zicem, un sfert de Cupa UEFA, cea mai mare performantza pe plan european a clubului giulestean- mai mult un alint visiniu.
Mai mult, tot ca performantze raportate prin prisma intalnirilor directe Oli castiga iar. A trecut de Razvan in Cupa UEFA si i-a luat Supercupa.

Si totusi, senzatia este ca plecarea care lasa un gust amar este cea a antrenorului stelist. De ce? Pentru ca Lucescu pare ca moare luptand in timp ce lui Oli nu-i pasa. Pentru ca Lucescu a investit dincolo de cunostintzele tactice si mult suflet in Rapid, in timp ce Olaroiu pare ca dupa ce se termina meciul se termina si treaba lui cu Steaua, pana la primul antrenament. Pentru ca dupa fiecare meci Lucescu pleaca fie cu capul plecat, trist ca n-a reusit mai mult, fie evident -scuze ca folosesc expresia asta, dar alta nu-mi vine- patruns de realizarea echipei, in timp ce Oli face misto de jurnalisti: "Vezi sa nu cazi ca apoi zici ca te-au lovit cu lantul peste picioare" sau "Nu vin la conferintza ca ma astepata nevesta acasa".

Doi antrenori pleaca. Pe farase diferite.

Cotonogitorul fotbalului

Nu, nu este vorba de Tweety. El este un amarat de shuporter care tine o tortza in mana si crede ca duce lumea in spate, ca Atlas. Un student meritoriu la, TINETI-VA BINE!, Hyperion! (nush daca am scris corect, nu ma intereseaza, nu este pe harta invatzamantului de bun-simt din Romania). Un om care se indreapta catre largul vietzii bazandu-se pe propriile facultati..."particulare". In fine, un om care nu gaseste sa spuna alta minciuna mai buna decat ca a luat cainele sora-si la plimbare din Titan pana / prin Drumul Taberei si a uitat sa-i scoata lesa, e clar ca nu va deveni un bun avocat. Cel mult un bun aprod, nu de altceva, dar nu pare sa aiba mai mult creier decat oamenii pe care ii mistoceste atat de mult, jandarmii. Gata cu Tweety, sa-i dam inainte cu... Tweety. Tweety din peisajul tactico-fara- punctesc al fotbalului romanesc: Olaroiu.

"Incet! Va lovitzi singuri si pe urma ziceti ca v-a lovit cu lantzul pentru picioare" - Olaroiu, dupa meciul pierdut de Steaua la Bistritza.

Declaratie de antrenor de CL. "Care a facut cele mai mari performantze de la Revolutzie incoace, in fotbalul romanesc!", ca sa citam un alt personaj care "loveste" cu greutate (luati-o cum vreti) in fotbalul autohton. Cat tupeu sa ai sa faci o asemenea remarca, dupa ce te-a batut o echipa care a avut 30% posesie. Mai-mai ca n-a avut timp sa dea un gol. Si a dat doua!

El care a mutilat un joc si a amputat toate posibilele rezultate ale unei echipe care anul trecut mergea ceas. (Nu datorita lui, ci automatismelor imprimate de Zenga si Protasov). El care nu stie sa explice din punct de vedere tactic decat victoriile, nu si infrangerile - atunci echipa joaca, dar are ghinion. El care a dat cu lantzul tactic atat de tare pe tibia Stelei incat acesta, spre deosebire de cameraman, se pare ca nu va mai avea putrea sa se ridice si sa-si urmareasca adeversarii.

Oli va ramane in istoria Stelei. N-ar merita sa nu ramana. A luat bataie de la Dinamo, in Ghencea, dupa 18 ani, a terminat pe cele mai slabe locuri pe care a terminat Steaua in ultimii ani si a ratat o finala de Cupa Europeana!
Pentru cei care cred ca Oli a avut rezultate la Steaua: Nu este meritul sau ca s-a luat campionatul trecut. El a luat un retur de campionat. Anu' asta, cand a venit vorba sa faca si el un lucru cap-coada si-a dat masura talentului: a bagat Steaua in cavernele locurilor 4-5.

Inchei cu un silogism, ca am facut stiinte sociale: "Oli este pentru Steaua (si fotbal, in general) ceea ce este Tweety pentru cameraman". Si unul, si celalat se ocupa cu cotonogeala.