Friday, March 16, 2007

Ganduri negre-azzure

Un interist de vorba cu sine:
"Nu credeam sa prin in viatza un titlu al Interului, la ce joaca echipa de 15 ani incoace. Nu va faceti griji, nu sunt bosorog si n-am nici vreo boala maligna. Din cate stiu. Am prins doua! Pana acum... Unul verde - luat pe hartie, altul cenusiu - cu un Milan chirnog si un Juventus al cavernelor Seriei B.
O picatura de frustrare in ego-ul fiecarui interist. Dupa ce ne-am stors de 17 ani incoace sa luam un titlu, tot ce ramane este picatura asta de amar?!...Un sentiment de strazi goale dinVanilla Sky.
Spuneam ca avem titluri de culori care nu se integreaza in paleta "Asa as vrea sa fie" a gandurilor oricarui interist. Cenusiul si verdele nu sunt complementare. Cenusiul merge cu roz, vedele cu rosu. Vrem un campionat roz, in care toate sa merga ca pe roate. Vrem unul rosu, un rosu vascularizant, cardiac, pe care sa-l castigam la un micro-punct. In fatza lui Milan si Juventus.
E trist sa te intreci la saritura in inaltime cu lilimputanii sau cu ciungii la aruncarea greutatii.
Interul trebuie, nu numai sa castige titluri, ci sa bata pe Juventus si Milan. E blestemul echipelor care se vor MARI".


Monday, March 12, 2007

Cel mai...!

Frumos. Spectaculos. Incrancenat. Palpitant. Mirobolant :) Doar cateva dintre atributele care ar mai fi putut face parte din titlu. Urmate de multe semne de exclamare. Cronica acestui meci n-ar trebui sa fie scrisa, ci vorbita sau filmata. Pentru ca dincolo de cuvinte, epitete, metafore, oxmoroni si alte figuri retorice, ar sta foarte bine si niste onomatopee gen "Oaaauuuu!" sau "Mamaaaaaaa!" sau niste efecte vizuale demne de Oscar.

Barcelona-Real a aratat ca exista fotbal spectacol dincolo de Liverpool-Milan si Manchester-Real. S-a jucat cu garda jos, cum joaca doua echipe proaspat eliminate din competitia care conteaza in fotbalul european. S-a jucat cu garda jos, nu pentru ca asa s-a vrut, ci pentru ca asa s-a putut. Sau mai bine spus, nu s-a putut. Un alibi puternic pentru iesirea despre care vorbeam mai sus!

A fost un meci al pronumelui posesiv. A fost al lui. Al lui Van Nisterlooj (doua goluri). A fost al lui Guti (cateva pase magistrale si destabilizarea Barcelonei prin obtinerea eliminarii lui Olegure). A fost al lui Thuram, care dupa un inceput ezitant a fost de netrecut, iar cand a fost a aparut, ce-i drept prea tarziu, Valdes. A fost si meciul lui. Si lui Cassillas i se poate reprosa saracia, pentru ca s-a jucat hyper-ofensiv!, de pe tabela (doar 3-3, cand putea sa fie lejer un 5-8 - ocazii clare de gol). Si mai presus de toate a fost meciul Lui. Cui "Lui?". Lui Messia. Care a dat trei goluri intr-un El Classico! Sa punem statisticienii la treaba sa afle de cand nu s-a mai dat un hattrick in derby. Atentie!, hattric, nu tripla!

Inca un meci care demonstreaza ca cel mai frumos este sa traiesti fotbalul din ipostaza de suporter.
Inca un meci care demonstreaza ca cel mai dureros este sa traiesti fotbalul din ipostaza de suporter.

Pur si simplu "Cel mai!", a fost Barcelona-Real de aseara.

PS: Toata lumea a laudat jocul lui Real,, pe buna dreptate. S-a ratat la poarta lui Valdes cat pentru 3 meciuri. Dar cum este posibil ca intr-un meci in care se joaca 10 la 11 o repriza si jumatate, raportul posesiei sa fie 64%-36% in favoarea Barcei? Poate ca totusi au meritat sa egaleze...

Friday, March 09, 2007

Liga Cascadorilor Rasului

Episodul 1. Face Interul ce face si tot in fund cade. Fie dupa inca un rezultat care ar fi putut fi, fie dupa un pumn zdravan adminstrat de vreun jucator al echipei adeverse. Marti seara Valencia a trecut peste Inter, si la propriu, si la figurat. Dupa ce tocmai si-a plictisit acest sezon, iesind din singura competie in care mai avea ceva de demostrat, Liga Campionilor, Interul a plecat de pe Mastallia cu o calificare ratata si un jucator, Burdisso, pocnit. Amuzanta poza de mai jos. Cata vigoana, cata agilitate si, mai ales, cata incrancenare! Toate elemente necesare obtinerii unei victorii pe Mestallia. Pacat ca s-au activat in randul interistilor abia dupa meci.
Sfat pentru Mancini: In loc de indicatii tactice cate un pumn in fatza inainte de fiecare meci pentru fiecare jucator si rezultatele nu vor intazia sa apara :)

Episodul 2. E minutul 80 al meciului de pe Allianz Arena si Bayern conduce pe Real cu 2-0. Penalty pentru Real, semn ca Ljubos Mickel are un fel de daltonism arbitral, - vede numai ce nu este - dar nu despre asta e vorba. Van Nistrelooj isi aseaza meticulos mingea si...Stati! Ca Van Bommel are chef de joaca. Inainte si inapoi, de jur imprejurul semicercului din afara careului de 16 metri. Shicanari si imbranceli cu shamanul Diarra - vezi ca-ti face asta vreo schema voodoo. Da' ce in biletul meciului este inclus si un numar de comedie/ pantomima? Ce milioane de dolari?, ce miza importanta a meciului?, ce tensiune? Prinsea, tata! Refulare live, in "optimi" de CL. Reminiscenteze ale unei copilarii nefericite. Sau poate prea fericite.
Vorbele nu pot reda amuzamentul fazei, cel putin nu vorbele mele, asa ca va invit sa-o (re)vedeti singuri:
http://www.youtube.com/watch?v=N_Xy0bosfsE

Thursday, March 08, 2007

O seara nebuna, nebuna, nebuna!

Una, doua, trei, patru, cinci...Nu! Unaaaa, douaaaa, treeeei, paaaatru, cinci, sa-se? Cate biciclete a facut asta?! Nu se poate! Nu mai tin numarul. Si e pe slow-motion! Deci. Una, doua, trei, patru, ciii-nci. Sut si...mingea intra in plasa si in inimile frnacezilor de pe stadion. 2-0. Pentru Roma!! Linstea de pe Gerland iti sparge timpanele. Suporterii se uita inmarmuriti la ce se intampla pe teren. Apropo, ce se intampla pe teren?! Al doilea sut pe poarta, al doilea gol. Precizie nemteasca! Nu, Manci-neasca.
Era minutul 44 in Liga si Europa ramasese fara Lyon, Barca, Inter si Chelsea! Adica, toate favoritele erau afara din fotbalul care conteaza. Inter ghinionista (dar ce mai conteaza), Barca impotenta, Chelsea derutata, Lyon debusolata. Mai micii din fotbalul mare au bagat material aseara.
Porto, Roma, Valencia si Liverpool (cu mentiunea ca ultimiele doua numai echiipe mici nu sunt, dar nici favorite nu erau la tragera la sorti) le-au dat peste nas favoritilor cu care au jucat. Dintre cele patru "mici" doar Porto a pierdutcalificarea. Ghinionul lor s-a numit Elton, portarul care a reusit sa scape in poarta o minge care n-a avut nici o secunda pretentia ca va deveni un gol gand va creste mare. Chelsea a fost singura care a scapat dintr-o seara in care pe favoriti i-a defavorizat fie propriul joc, fie norocul.

PS: Ce sezon amar pentru interisti, sa nu mai ai nici un obictiv la mijlocul returului! Serie A este castigata, Liga este pierduta. A mai ramas Cupa. Ea este "evergreen" pentru interisti, au castigat-o in ultimii doi ani, vor trage tare s-o ia si anu' asta. A ramas singura provocare.

Si inca ceva. Tocmai am vazut saptamana trecuta The Prestige. Sa-mi spuna si mie personajele din film, ce a facut Amantino aseara a fost magie adevarata sau truc?

Wednesday, March 07, 2007

Nimic nou pe frontul de Vest?

Liverpool-Barcelona. Milan-Celtic. Chelsea-Porto. Man.United-Lille. Bayern-Real Madrid. Lyon-Roma. Si Arsenal-PSV. Incepe sa se cearna sita. Si nu cred ca va trec nici o impuritate. Vor trece aia care joaca. Daca Lille debordeaza de fotbal va trece de Manchester. Dar e greu de crezut... Liverpool a executat-o pe Braca pe Nou Camp, desi n-au jucat nimic in primele 20 de minute. Inter degeaba se plimba ca Voda prin loboda in Serie A, ca a dat Valencia cu ei de pamant acum 2 saptamani. Dar s-au ridicat. Sa vedem, pe Mestallia ce va fi?
Scurt. Bracelona, Milan, Chelsea, Manchester, Bayern (da, Bayern!) si Lyon. La Arsenal cu PSV e mai greu. Si pentru ca PSV a batut acasa cu un scor meschin. Nu ca n-ar fi Arsenal in stare sa bage multe goluri, dar imi este greu sa cred ca nu va primi cel putin unul. Sa spunem Arsenal, pentru ca au facut un meci foarte bun cu Chelsea cu pustii crescuti sau recrutati de fragezi de prin Europa.
Si apoi, la final...parca n-as spune nimc. Sa spun, sa nu spun? Daca spun, nush daca se va realiza... Greu de tot. Valencia-Inter. Doar atat: Ce sezon urat ar fi pentru nerr-azzuri daca ar lua titlul la pas dar ar iesi inca din "optimi" din Liga ? Cenusiul este o culoare urata.
Nu cred in surprize. Nu acum. Nu "scapam" de Barcelona, Celtic n-a batut nici un meci in Liga, in deplasare!, deci Milan, cu toate ca usturaaaaa!, Chelsea-Porto si am spus totul, Lille si-a pierdut suflul din minutul in care Giggs a bagat-o in atze marshaveshte, Bayern a fost peste Real, chiar pe Bernabeu, si sunt nemti, ce dracu!, 1-0 este croit pentru ei, iar Roma nu scapa fara trei la Lyon.
Inter, Valencia, Arsenal sau PSV?

Monday, March 05, 2007

Di(SCURS)

Leaganul civilizatiei romane si al bunului simt carpato-danubiano-pontic da nastere unor maxime flegmatice (mai mult la propriu decat la figurat). Lipsa de performantza poate provoca aberatii retorice. O dovedeste Marian Iancu, acest mai-mare (luati cum vreti aceasta sintagma) al fotbalului banatean. Constient de impotentza propiei echipe, incepe sa mozoleasca tot ce misca in jurul sau fotbalistic.
Pentru ca Iancu se afla intr-o dilema pe care vrea s-o rezolve in stil felin. Adica, indiferent de rezultat el se vrea sa pice tot in pozitie verticala si nu cazut in fund.
Intrebare: "Castigam si noi cu Dinamo anu' asta?" Rezolvare: "Hai sa bagam echipa a doua in semn de protest fatza de o decizie a Comisiei de Disciplina de a-l suspenda pe Karamian (apropo in tarile in care fotbalul chiar castiga trofee in Europa l-ar fi suspendat dupa meciul amical de la Craiova), sa aratam ce stindard al nepatarii sufletului intruchipam noi, cei mai corecti dintre clientii fideli ai PNA. Daca o luam iar, il bagam pe P laton la inaintare: "Adevarul este mai presus de om".La propriu. Daca batem, (dupa ce bagam prima echipa- pentru ca s-ar prea putea sa faca acest lucru banatenii) vom iesi mari specialisti in logistica si PR. Ne-am motivat jucatorii". Pisicesc.

"Si sa nu-i uitam pe cei din cauza carora noi n-am luat titlul de-a lungul existentei noastre incarcate de traditie participatoare: Steaua si Dinamo. Care nu joaca mai bine ca noi. Care FURA, FURA, FURA! Ce sa zicem si despre ei? Ca Radoi daca intra pe strada cum a intrat pe teren la aradeanul ala, era caz de puscarie si ca Dinamo a castigat un titlu trucat"

Pai, orice fault de pe terenul de joc, oricat de dur ar fi, nu valoreaza nici 10% dintr-o flegma aruncata pe strada in fatza PNA!! Si inca ceva: daca Timisoara nu reuseste sa ia mai mult de 2 puncte pe sezon "miticilor", nu inseamna ca avem de-a face cu un campionat trucat.

Friday, March 02, 2007

FrecztiOli

Nu va lasti pacalati! Rateuri, lipsa de idei, tactica zero barat si o plictiseala teribila de a juca fotbal-toate la stelisti. Plus disperarea de rigoare. Acestea au fost ingredientele celui mai spectaculos meci autohon din ultima vreme, pe care il ridica in slavi toti internautii avizi de a post-aparea pe bloguri si mail-uri.

Daca auziti, si ati auzit sigur, "Ce meci!", "Ce spectacol!", "Ce suspans!!" puteti sa le raspundeti cu o octava mai jos, fara nici un accent onomatopeic: "Care tactica?", "Ce greseli...", "Chiar? Ce meci?"

Banal. Punem in rama greseala nascatoare de scoruri fluviu. Steaua a jucat prost, a fost lipsita de idei si de aer. Numai frica a facut-o sa dea gol. Otelul si-a depasit conditia. De echipa, hai sa-i spunem, bunicica.


Oli se crede zmeu dupa un meci in care, probabil a folosit trei randuri de haine. La pauza, dupa 90 de minute si in pauza reprizelor din extra-time. Dupa razboi multi viteji se arata. De fapt, doi. Oli si MM. Hilar. Ce-au facut? Au batut, pardon, Steaua a batut, o echipa pe care trebuia s-o bata. Numai ca a facut-o greu si chinuit. Aplauze!

"Sunt puternic", spune el. Si "Nu sunt muritor de foame". Nu ca om. Ca antrenor insa, Oli a cam ucis orice conceptie de joc a Stelei. Ce defensiva a la Zenga!, ce ofensiva a la Protasov!, Oli, tata! Amalgam a la antrenor 24/7. O Steaua care trebuie bagata la perfuzii n-o tratezi cu FrectziOli.


8-7 cu Otelul dupa penalty-uri nu este un rezultat de simtit puternic si plecat cu capul sus. Este cel mult unul de rugat pentru ca sa-i fi luat ochii lu' Gigi si pastrat pe banca pana la meciurile cu Dinamo si Rapid sau de plecat cu coada intre picioare.

Oli este pentru Steaua ceea ce este un pansament cu nu-stiu-ce substantza pe care ti-l pune stomatologul pe masea sa-ti omoare nervul inainte sa ti-l scoata. O demonstreaza jocul de aseara. Durere, stres, nervi. Toate ar putea fi evitate printr-o intepatura de injectie. Gigi si suporterii il tot inteapa, dar organismul lui Oli este imun la astfel de seruri. Deocamdata.


No game, no gain

Pentru toti ultradefensivii, toti tacticienii care se aparau la 30 de metri de propria poarta...cu atacantii, pentru toti cei care s-au gandit ca daca vor aplica tactica Focu' la ei ii vor arde pe adversari: gata! se cam termina distractia.
Ati avut perioada de glorie in era paleozoica a fotbalului. Daca pana acum ii scoteau rezultatele, desi este de discutat si pe marginea acestora, in ultima vreme cine nu joaca total, nu mai castiga. Fotbalul nu se joaca pe jumatati de masura. Nu se puncteaza la impresia artistica, nici daca ai avut trei bare in 5 minute, nici daca te-ai bulucit in jumatatea ta si adversarul n-a putut sa traga un sut pe spatiul portii. Acum castiga cine joaca. De cele mai multe ori... Este vorba despre fotbalul eficacitatii , angajarii si, de ce nu?, al dedicarii totale.

Supra-fotbalistul. S-a dus vremea "maturatorilor", a mingicarilor, a lenesilor talentati. Desi fotbalul pare sa fie din ce in ce mai sofisticat, el se reduce la cateva coordonate constante: sa alergi-este dincolo de toate un sport fizic- dar sa alergi cu cap (nu ca Banel, ca o oaie capie)-si sa fi eficient. Fiecare faza ca ultima faza de joc. Pasa buna si nu dribbling-ul spectaculos, golul urat si nu calcaiul in bara. Acestea sunt constantele fotbalului actual.
Asistam la extinctia unor specii rare. Nu vom mai vedea Claudiu-Niculesti, Ionel-Luti sau Danutz-Lupi pe teren. Ii vom privi ca pe dinozauri: meteroitul numit fotbalul total le va fi luat suflul si le va fi ecranat "talentele". Fotbalistul modern nu va avea drept calitati viteza, forta sau tehnica. Va trebui sa aiba si viteza, si fortza, si tehnica, si cel mai important, disciplina tactica. Apropo, ati vazut ce picioare are Ronaldinhno? Sau cate goluri da Vieira? Fotbalistul uni-dimensional o sa dispara.

In ceea ce priveste echipele. Cele mai bune exemple din ultima vreme, in sprijinul acestei teorii: Steaua lui Oli, Milanul lui Ancelotti. Echipe bune, nu joaca, deci nu castiga. Ca sa nu mai vorbim de echipele care vin sa se bage cu fundul in poarta sau se arunca nebunste in atac. Rezultatele se vor vedea cel tarziu la finalul sezonului, cand nici unul dintre cei doi antrenori nu se vor regasi pe bancile celor doua formatii. Pentru ca plictiseala si lipsa de idei nu aduc puncte.

Thursday, March 01, 2007

(Suporteri+Gigi) x frustrari acumulate - (MM+Oli)=Hagi?

La Steaua se decide viitorul. Nu viitorul antrenor, ci viitorul. Care se calculeaza din rezultanta mai multor variabile. Complementar calitative si cantitative. Cum doarme Gigi noaptea si care este polisemnia sintagmei "antrenor pe viata" in dialectul becalian; cat de eficienta va fi zumzaiala lobby-ista pentru Oli, a lui MM, in jurul patronului sau; cat de tari sunt nervii antrenorului 24/7; cat sange are Hagi sa mai ia in mana fraiele antrenoratului si sa descalece in Ghencea. Nici o constanta. Doar "poate-uri", "daca-uri" si "parca-uri".

A trecut doar o etapa din retur si deja se vorbeste de venirea lui Hagi la Steaua. Motivul? Jocul Stelei este la fel de vitezist ca mersul lebedei pe lac. Rezulta de aici o posibila sosire a lui Hagi ca antrenor. Cea mai buna solutie pentru Steaua. Nu. Solutie de avarie. Steaua pare ca trage pe dreapta in lupta pentru locul doi in campionat.
De aici si sentimentul de saturatie care planeaza in mintea fiecarui stelist. Incepand cu Gigi si terminand cu suporterul de oriunde. Sau invers. Minus Oli si MM-instinctul de conservare (sau supravietuire) se face simtit.

Care este rezultatul ecuatiei (Suporteri+Gigi) x frustrarile adunate-(MM+Oli)? Cat da? Da Hagi? In acest moment asa se pare. Si orice alt rezultat pare a fi de bun simt. Lacatus, Dan Petrecu & Co. Matematica fotbalului este mai flexbila decat orice retorica. Dar are la baza o constanta: rezultatele- singurul argument pro-Oli, de la venirea lui in Ghencea.
Cand incepi sa gandesti in termeni de "nu mai suport!", "ce plictisitor!" si "Baaaa! faceti ceva ca ma ia somnul in tribuna" nu votezi pro-Steaua, ci anti-Oli.
Hagi va veni la Steaua (daca va veni) in urma unui vot negativ fata de Olaroiu. Acest lucru ar putea sa fie o relansare a sa ca antrenor sau o ingropare definitiva in aceasta meserie.

Sunday, February 25, 2007

Razboiul clonelor



Despre inteligentza din fotbal... Despre Sfatul Mirobolantilor...Despre Oli si despre Pitzi. Doi dintre cei care se cred dar care nu sunt. Doi dintre cei care vorbesc, dar nu fac. Oameni si ne-faptele lor. Antrenori si cvasi-performantele lor. Unul care are ca specializare ne-calificarea, altul ratarea de finale. Europene. Sa ne fie de la bun-inceput inteles, Olaroiu nu a castigat un campionat cu Steaua, i l-a daruit Dinamo. Si tot Olaroiu nu a dus-o pe Steaua intr-o semifinala de cupa europeana, a ratat calificarea intr-o finala de Cupa UEFA.
Unul mai inteligent ca altul, si Mirel mai inteligent decat amandoi. Apropo, e pentru prima data cand aud ca se vorbeste despre inteligentza in fotbal. Despre revolutie, despre dreptul la libera exprimare. Pai asta parca era discursul lui Prigoana...
http://gsp.ro/index.php?a=73114&shift=1

Apanajul celor care nu inteleg fenomenul, al celor care vor sa fie un spectacol pe stadioane, al celor care vor sa asiste la un meci de fotbal ca la o piesa de teatru. Acum este argumentul celor doi precursori ai performantelor din categoria "Ce ar fi fost daca...".

In esentza este un alt simplu conflict. Pe axa Piti-Radoi-Steaua. Acestea sunt personajele principale. Olaroiu este un mic pion prins in vartejul lucrurilor care se intampla. Replicile lui sunt doar ca prezenta, nu ca importanta. Ele exista, dar nu conteaza. dar tipa cel mai tare.

Pe scurt, dialogul ar fi asta.
Radoi: Incep sa joc si eu ceva dupa accidentare. Deci...nu mai vreau la "nationala".
Piturca: Pai, cine te chema?
Olaroiu: Radoi e asa si pe de alta parte, Radoi e inteligent, Radoi e cat doi, inmultit cu doi...s.a.m.d. Piti esti un prost. Multe cuvinte, putin inteles, zero interes. Aflare in treaba.

De ce m-oi fi apucat sa scriu?? Aaaa, mi-am amintit...mi-au atras atentia cateva cuvinte ale lui Oli. Tot fara sens. "Oamenii au murit la Revolutie pentru ca noi sa ne putem spune parerea liberi". Micule Prigoana, se potriveste declaratia asta cu iz de cancelarii universitare ca nuca in perete, cu cea facuta dupa un Ceahlaul-Steaua 0-0, anul trecut, cand ai fost invitat la conferinta de presa: "Tre' sa ma duc acasa, ca ma asteapta nevasta-mea. N-am mai vazut-o de-o luna". Dreptul la libera exprimare, dar si cel la informare sunt prevazute in acelasi articol al constitutiei Romaniei.

Dialog care a mai facut o pagina de ziar. Sigurantza si tupeu. Vom auzi aceleasi discursuri "nervoase" si infipte si dupa meciul cu Olanda sau la finalul returului? Atunci vom afla daca cei doi vorbesc in calitate de antrenori sau de clone care vor sa fie...

Friday, February 23, 2007

Ne-simtire

Pe un fotoliu din orice material. Cu o cana de ciocolata fierbinte in mana. Aburinda. Afara e...soare? Pomii din fatza balconului te impiedica sa-ti dai seama. Incaperea este intunecoasa. Si oarecum racoroasa. Apropo, in ce anotimp suntem? Caloriferul e rece, deci nu e iarna.
Te afunzi in fotoliul (din orice material). Respiri adanc. Miroase a..."Auuuu!!! Baga-mi-as! Al dracu ac! Cum a ajuns aici?! Offff!" Te ridici in picioare. Niste intepaturi...Parca te-ai mai nascut o data. "Iar am amortit". Covorul e...moale. Dupa trei pasi..."NU SE POATE, trebuie sa schimb parchetul asta vechi! Iar m-am intepat in aschiile alea idioate". Iti ard palmele. Parca s-a mai racit. Iei o gura..."Ce dulce este!!"Inspiri inca o data. Da, e duminica. Miroase a duminca. Si totusi, vecinu de deasupra ii da inainte cu bor-masina. "Ce Doamne iarta-ma isi mai monteaza? Asta nu mai are odihna?!". Iesi pe balcon. Iar isi repara ala de la 4 masina. In fiecare week-end. Dogmatic, parca. "Cine o fi stricat, masina sau el?". Te asezi pe canapeaua pe care iti place atat de mult sa stai in zilele cu furtuna sa vezi cum se da in spectacol natura. Viatza ta in 5 minute. Viatza ta in 5 simturi. Te lasi pe spateee....Inchizi ochii. Si te intrebi: Daca as renunta la unul din cele 5 simturi care ar fi? Si in ce ordine, daca ar trebui sa renunt la toate? Pe minus "la adevar". -1,-2,-3,-4. -5?

Nu o data mi-am pus intrebarea asta. Cum o fi sa nu simti. La inceput ceva. Apoi altceva. Pana cand ajungi pe zero. La ce as renunta si in ce ordine?

Cred ca primul ar fi mirosul. Mi se intampla sa-mi joace feste de multe ori. Mie se pare ca pe unii oameni ii face (o sa radeti), mai frumosi. Nu, n-as renunta la vaz. Nu, inca. Apoi as renunta la auz. Muzica iti ridica moralul, te face sa simti. Ca ai fost, ca esti, ca vei fi. Dar pot si fara. Si apoi, cuvantul a fost facut ca sa mascheze gandul. Au disparut doua. Mai sunt trei.
Gustul...Fie, renunt si la asta. Dulce-amarui. Povestea vietii mele si a ori-si-cui. O vad. O simt. O traiesc. Si au mai ramas doua. Sa vezi si sa simti atingerea. Ce pot sa spun? Sunt un superficial, ma bazez pe simturi, si dintre acestea pe cel mai de suprafatza: vazul. Cat de frumos poate fi ceva pe care nu-l poti simti prin atingere? Cat de adevarat poate fi ceva pe care il poti simti prin atingere dar nu-l poti vedea? Grea decizie. Dar cat de bine poate fi sa te vezi ca esti dar sa nu te simti? Esti? Ce esti? Atingerea este poate, cea mai profunda forma de a interactiona. Celelalte pot fi inlocuite de imaginatie si experientza.




Wednesday, February 21, 2007

Frica de a vorbi

Aeroportul Henri Coanda. Pasageri, calatori, camere de luat vederi, microfoane, reporteri...Si Oli. Coordonata temporala: Dica tocmai se accidentase-pentru ca in fotbal timpul se masoara in goluri, oameni si titluri castigate. Intrebare din partea reporterului TV Sport: Ce este cu accidentarile astea consecutive la Steaua? Oli raspunde. Ca dintr-un turn in care stau printelese din povesti care asteapta sa fie salvate de Feti-Frumosi: "Pai, ce? Pot sa fie si neconsecutive? Hmmm!". "Da, Se pot da cap in cap", ar fi un raspuns de bun simt. Ne-ai luminat, Oli.
Inca un reporter, care isi ia inima in dinti, inca o intrebare-bravo Andrei, fa-le marcaj strans- ("Ce carcotasi! Ce hiene! Ce shacali!", s-o fi gandind Coach): "Acum cateva luni spuneati ca Dica este un jucator indispensabil pentru Steaua...". "Era! Acum cateva luni!". Ce trosneala! Ce cugetare!
Si imi mai aduc aminte de alte figuri "amabile" atunci cand vine vorba de a da o declaratie: Piturca cu (cacofonie intentionata in semn al aprecierii mele fata de el) freza lui "evergreen", care se stramba la orice intrebare incomoda; Mutu care trage de nas (nu pe, ci de nas) la fiecare declaratie mai inteligenta pe care o face; Chivu-da Chivu- care rade zeflemitor la toate intrebarile care i se pun. Si lista poate continua: MM, Oli, Gigi (cand n-are chef), Contra, plus toti nimicii din fotbalul mic cu iz mioritic.

Noi micii. Ei imensi. Noi invatacei la facultati. Ei profesori la scoala vietii. "De ce? Cum? Cand s-au gandit puricii astia ca au dreptul sa NE intrebe tampeniile astea?", se gandesc colosii. "Pentru ca trebuie sa ne justificam banii, nu sa ne plimbam pe teren, pa langa teren (si fotbal) sau prin tribune oficiale, dupa caz"; "Cu grija, ne-am gandit, pentru ca am inceput sa ne cam fie frica sa-i intrebam pe acesti atototstiutori despre lucruri simple cum ar fi golurile, schemele de joc si predictiile fotbalistice"; "Cand ne-am ales acesta meserie?". Doar cateva dintre posibilele raspunsuri care sunt in mintea oricarui jurnalist sportiv.

PS: Oli indispensabil ESTI. Nu atunci, nu acum, nu pe viitor. Esti! Cum a fost cu Sevilla, fara Dica in teren? Greu la deal?...antrenorule...

Monday, February 19, 2007

Politically correct

Despre democratie si comunism. Despre fiecare in parte. Despre legea "fiecare scapa cum poate", nu despre legea bunului samaritean. Despre cel mai bun castiga, nu despre egalitate in toate cele. Despre tirania majoritatii, nu despre dorinta individualitatii. Despre democratie.

Nu un eseu de politologie, unul de common-sense.

Tim Hardaway afirma inaintea All-Star-Game-ului despre un baschetbalist (care a publicat o carte in care recunoaste ca este homosexual) ca nu si-ar dori sa-l fi avut drept coechipier si ca uraste homosexualii. O parere. Raspuns(a) la o intrebare a unui reporter. Atat i-a trebuit. "Homofob","bigot", "nesimtit"&co. Doar cateva dintre atributele cu care a fost botezat Hardaway. Plus demiterea din functia pe care o detinea in NBA. De ce?

Pentru ca, in societatea americana exista o regula nescrisa a comportamentului societal. Regula de Aur. Ati auzit de ea la scoala. Aici e putin adaptata. "Trebuie sa fi polliticaly correct". Adica, sunt situatii in care toti, dar absolut toti pilonii care stau la baza organizarii societatii americane sunt dati la o parte. Aceste situatii sunt: cazurile de discriminare pozitiva (vezi negri si handicapatii), homosexualitatea sau orice alta situatie out of the ordinary care poate baga cateva voturi in buzunarele politicienilor.
Pai, nu orice constitutie de bun-simt are prevazute in ea articole care stipuleaza dreptul la libera exprimare si la opinie. Cu un amendament nescris, care rezulta din acest polliticaly correct: poti sa gandesti ce vrei, cand vrei, cum vrei, dar nu trebuie sa spui ce gandesti, sau sa gandesti ca vei putea exprima liber ceea ce gandesti.
Maine-poimaine o sa ne trezim ca huliganii de pe stadioane (care, apropo, au o facultate, o slujba respectabila si sunt mandri nevoie mare de felul in care "SIMT" :))-scuze dar chiar ma amuza- care te iau la p**a si te calca pe cap pentru ca nu "simti la fel", profesorii care bat elevii in scoli sau "colegii" care au ca hobby hartuirea sexuala la locul de munca vor fi justificati intr-un fel sau altul. Pai, e destul de simplu. In primul caz: oamenii vin la stadion sa se refuleze, nu sa stea ca la teatru. Cazul doi: "Nesimtitii aia, bagabontii care nu vor sa-si insuseasca buchea cartii, trebuie sa ia cumva aminte de ea. Le-o adminstram pe cale bucala". Cu palma si sutul. Cazul trei: "Cei ce ne condamna vor raul firmei. Nu facem decat un pic de team-building".
"Nu ne mai priviti ca pe niste animale, nu ne mai tratati asa, ca nu suntem", aud vocile shuporterilor elevati, ale dascalilor de scoala noua si ale managerilor care administreaza angajatilor vitamine sexuale. "Pai nu va tratam. Ca nu sunteti. Un animal n-ar gasi placere in a bate&co din placere". Sincer, cred ca nici ei n-o fac (numai) din placere. O fac pentru ca nu pot altfel. Pentru ca nu se pot abtine. Pentru ca sunt un pic...atinsi. Bolnavi. Handi...Pai, atunci e de condamnat atitudinea noastra, de a da in ei. Nu se da in oameni mentally challenged. Corect! Si polliticaly, si din orice alt punct de vedere.

Despre Hardaway. De ce condamnat de societate? Pentru ca si-a exprimat o parere? Pantru ca a urmat buchea constitutiei? Tirania majoritatii, va amintiti? Pana una-alta heterosexualii sunt majoritari homo-, bi- si altor-sexualilor. N-a dat cu paru'. A dat cu parerea. Atat.

Saturday, February 17, 2007

De ce n-a mers?

De ce sa fim pacalici? N-a mers pentru ca Steaua nu a mai jucat 4-3-3 si nu este echipa de 4-3-3. La 4-3-3 alergi mult. Si cu folos. Orice greseala este taxata. Steaua nu numai ca n-a alergat cu folos dar a facut si multe greseli. Cernea, Radoi, Ovidiu Petre, Stancu, Nicolita. O jumatate de echipa de comisari. Ghionea,Goian si Badea - mediocrii. Thereau, Bostina si Petre Marin-singurii care au miscat ceva.
N-a mers pentru ca Olaroiu n-a stiut cu sa-i puna in teren si n-a stiut cand sa schimbe. Radoi un soi de mijlocas dreapta. Cu atributii de constructie. Hilar. Vali Badea extrema stanga ("Pai daca a mers cu Valcea, sigur merge si cu Sevilla!" si-o fi zis Olaroiu). Ovidiu Petre se plimba pe teren si nu mai stie cum sa se fereasca se contacte (daca era Rednic il schimba de trei ori si-i desfacea si-l transfera pana la finalul meciului-nu neaparat un lucru bun), si Oli il schimba cu greu abia in repriza a doua. Nicolita alearga ca o oaie capie pe teren, da cu mingile in tribuna. Schimbarea vine, din nou, tarziu. Veti spune ca Oli este un bun pedagog, ca nu a vrut sa-i demoralizeze pe baieti. Daca era asa stia ce sa le spuna la pauza si sa-i faca sa fie caini in a doua repriza. N-a fost asa. Si in ca ceva. Aduceti-va aminte "pedagogia" pe care i-a predat-o lui Ovidiu Petre dupa meciul de la Iasi... N-a mers pentru ca s-a aplicat tactica "focu' la ei". Stiu, nu suna prea academic. Dar asta au facut stelistii. Au pasat elegant intre ei in propria jumatate si aruncau cu mingea in fatza. Pe Thereau. Ceea ce ma aduce la al patrulea punct, n-a mers pentru ca au fost previzibili.
U
n-doi in propria jumatate, lansare pe Thereau, deviere in spate sau in lateral. Acesta a fost jocul Stelei. Nu trebuie sa fi mare antrenor ca sa-l citesti. Singurele faze de poarta, una periculoasa si alta decat faza au venit in urma unor actiuni individuale ale lui Bostina si Badea.
N-a mers pentru ca Steaua n-a stiut ce sa joace. In loc sa joace in viteza si pe jos, s-a jucat lent si pe sus.


In tarile civilizate, sau sa le spunem, "europene", ca tot e la moda, antrenorul o incaseaza dupa un astfel de joc. La noi se divagheaza, se dau explicatii cloroformiste. Ca una, ca alta.
Bai! Olaroiu a fost total pe langa! S-o fi uitand el la duzine de DVD-uri (scuzati eufonia) dar cred ca il ia somnul ca aia batranii in fata televizorului, pentru ca se vede ca nu pricepe nimic din fotbal. Ia pozitia ganditotului si intra intr-o coma tehnico-tactica profunda.
Apropo, cand a facut Olaroiu ultima schimbare care sa dea roade, intr-un meci cu miza? Imi aduc aminte de o "Bobina" care gaurea poarta Rapidului pe Lia Manoliu in final de meci, si in rest...blanc...


Reset Oli

Nici nu incepe bine meciul si Cernea se afoneaza. La sutul lui Alfaro. Era doar minutul doi. Oli este in picioare. De pe la doishpe noaptea, al zilei de miercuri. Se agita, gesticuleaza, se vascularizeaza. Ventilator la marginea terenului. Vine ratarea lui Kerjakov. Ce mai vaiet!, ce mai zbucium! Si intern si extern. Min. 15- Cernea iese aiurea pe o centrare, ii sta inima in piept, dar mainile parca sunt in transa, nu se mai opresc din gesticulat.
Steaua incepe si ea sa joace ceva-ceva, si dupa bara lui Bostina, da gol... Stelistii fac un mall al bucuriei in timp ce spaniolii incerca sa-i surpriinda pe o contra-faza zilei! (multumesc Andrei) Stelistii se bucura ca au marcat, spaniolii se bucura ca stelistii se bucura si pot pleca pe contra. Arbitrul, batzos. Enervant de corect. Arata cu mana spre mijlocul terenului, dar nu in semn de gol validat ci de lovitura libera indirecta pentru Sevilla. Foc si para! Si Oli, si Meme!! Plus jucatorii si suporterii, minus arbitul si galeria Sevilliei.
Vine minutul 41. Cernea, dupa o incercare pasar-ras-lungiana se trezeste in afara careului de 16 metri si e lovitur libera pentru iberici. Sut Dani Alves (ce jcator!) mingea intra printr-un zid care s-a speriat ca de o ghiulea, Radoi inceraca s-o degajeze dar Poulsen o baga cu sete in atze.
Oli...se linisteste. Se reseteaza. Si ia pozitia. Care? Cum care? Ce pe care o ia mereu cand se impasuieste. Pozitia Lyon, Real, MIDDLESBROUGH!! Ati vazut-o si, daca nu-i i-a sarit de tot mustarul lui Gigi, o s-o mai vedeti pana la finalul sezonului. Arta! Pura arta!! Ganditorul de la Hamangia!

Am acasa un calculator vechi de 10 ani. Zgomotul pe care il face cand se blocheaza si nu mai vrea sa meraga decat daca-i dau un pumn sau il scot din priza i s-ar potrivi de minune tehnicianului twenty-4-seven. Nu putem sa tabaram cu pumnii pe Olaroiu, dar ce i-ar prii o scoatere din priza.

Tuesday, February 13, 2007

PoliCA!!!

Poli fara culori. Poli fara palmares. Poli fara Poli. Mandria Banatului fara mandrie.
Daca va fi asa, pentru ca inca nu s-a luat o hotarare definitiva. Poli isi reneaga trecutul apropiat, dar se mandreste cu cel indepartat, extrem de indepartat. Se lauda ca este una dintre echipele care a invatat Romania fotbal, dar nu recunoaste ca este singura care a brevetat echipa dedublata: Poli care este pe 5 in Liga I, dar care se mai trezeste vineri dupa-amiaza (atunci se joaca divizia C) sa joace derby-uri echipelor care vor sa fie... Ce pat dublu!, ce bicicleta dubla!!, ce agent dublu?! Poli dubla. Cea din C si cea din A. PoliCA!
Banatul este insetat de fotbal. Si setea ii este potolita. De fotbal. Dar ei nu vor. Poli nu e Poli. Poli din "C". De ce? Adevarata Poli este Poli. Din "A". Hmmm...

Ce raspunde pastorul care se da cu Grant dar poarta haine din colectia primavara-vara de nuante alb-violet, la ceea ce spune fostul patron, Zambon? "Sa-mi suga p**a!". Eee, asa da! Asa da civilizatie, educatie si bun simt. Ei sunt fruncea si el este fruncea fruncei, pentru ca patroneaza nu numai pe Poli ci si alti 40.000 de oameni plu s alte cateva sute de mii d banateni. Spun asta pentr ca suporterii lui Poli nu s-au dezis niciodata de Iancu.
Sunt situatii cand trebuie sa arati ca esti patron. Ca ai sutuatia in mana. Ca ai coaie. Ce diplomatie? Diplomatia este pentru domnisoare. Domnul Iancu este barbat. Ditamai barbatul. La propriu.

Imi aduc aminte de flegma pe care un Iancu elegant (imbracat in trening si pantofi) a aruncat-o cu tact unui reporter de la ProTV cand iesea traspirat din visul sau urat, PNA-ul. Pai asa cum la mici merge berea si la flegma merge un "Sa-mi suga p**a!"

Delactati-va cu un adevarat cocktail de barbatie marca Marian Iancu:
http://violamania.ro/index/Marian_Iancu_Zambon_sami_suga_pa.html

Friday, February 09, 2007

Sunt peste tot acasa

A devenit o moda. Un trend. Cupa ca o prada. De fapt echipele mici ca o prada. Pentru predatorii Steaua si Poli, minus Rapid (nu e trendy). Mai avem 8 echipe in sferturile Cupei (care se numeste Timisoreana- e foarte important).
Precum spuneam, s-a intamplat si in optimi. Steaua si Dinamo au jucat acasa. Din ratiuni de media... De bani, de fapt-ce ciudat banii n-au ratiune, si de cele mai multe ori nici cel care ii are. Situatia este dureros de simpla. Unii au, altii au...lipsa. Gaura. Saraci si bogati. Mici si mari. Predatori si prada.
Steaua vrea sa joace iar acasa pentru ca, ce-i drept, pe Ghencea ar veni lumea la meci. Apropo, de cand n-a mai ajuns Steaua in "sferturi"?
Care e discursul? "Hai ma baieti, veniti la noi, ca oricum voi aveti alte treburi. Retrogradare, investitii, indieni... Ce va trebuie voua Cupa? Hai s-o punem de-o mitza in Ghencea ca e iarba mai educata. A vazut crampoane de de Juninho si Beckham"

La fel si Poli Timisoara.

Cupa TIMISOREANA a carei finala se va juca la TIMISOARA. Iancu nu gandeste in simboluri, ci in semne in cel mai bun caz. Ii trebuie o singura pishcatura pavloviana pentru a declansa intregul mecanism. Care este cam asa: "Pai eu am, ei n-au. Bani! Ce altceva? Hai sa dau eu din multul meu, putinel lor, ca sa fac pe plac multimii. Sa ma adore. Sa ma venereze ca seful care sunt, ca vesnicul iubitor de fotbal RAPID, dar pastor al celui banatean. Pai cine este Poli Iasi ca sa ne strice noua visul cupicoid?" Cine era Petrolul anul trecut?
Paine pentru ieseni (se pare ca ei chiar au nevoie), circ pentru banateni... Spectacolul vietii pentru privitori.

Pai ce? Inter (ca tot s-a abonat la finala Cupei Italiei in ultimii ani, si Moratti este disperat dupa trofee) sau Chelsea (spun doar atat -Abramovici) de ce n-ar invita pe Treviso sau Reading sa joace cupa pe Meazza sau pe Stamford Bridge sa vada si ei cum e la oras? Ce la ei nu e televiziune? E televiziune. Pe mai multi, mult mai multi bani!

* *

*

Va mai amintiti cum era Cupa? Este si va fi mereu in orice tara civilizata. Echipa mai slaba joaca acasa in fazele inferioare ale competitiei. Apoi se joaca tur-retur. Apoi se joaca finala. Intre primele doua echipe din campionat sau intre locul 2 si 14 sau intre locul 5 din Liga I si locul 3 din Liga a II-a sau... Cupa cerne. Eeee, pai tocmai s-au inventat site noi. Se numesc Steaua si Poli Timisoara.

Tuesday, February 06, 2007

Dupa ei potopul



Ei sunt. Supra-oamenii. Pavlovii care dreseaza. Cei care fac si desfac regulile acestei lumi, de fapt, cei pentru care regulile nu se aplica. Cititii, gnoseologistii, puternic-ancoratii in teze, teorii si principii. Desi n-au terminat doishpe' clase.


Sunt de stanga sau de dreapta, desi cred ca Marx este un fundas din Liga a doua engleza (pentru ca, bineinteles sunt doxa de fotbal). Sunt de centru desi atacul lor preferat este din spate si cu piciorul pe cap. Filozofii, care il scriu (daca au auzit de el) pe Nietszche fonetic (pentru ca avem o limba fonetica). Dreptii care se stramba la orice are tangentza cu bunul simt. Oamenii plini de bun gust care se ineaca intr-un Burger (este sponsorul Ligii I) sau o Saniutza de calitate.


Ei sunt cei care isi "incurajeaza" echipa cu pumnu', cu "baga-mi-as", cu bata si cu petarda. Ei sunt cei care se dedica trup si suflet pe stadion si stau ca potarnichiile la soare cand ies de pe..."campul de bataie"
Ei sunt, cei care se bazeaza pe legea pumnului. Dar nici pe asta in totalitate. Pentru ca unde nu e pumn este petarda, cataroiu' sau dala. Care dala? Ala-n-dala? Nu! Dala de bordura.


Actualii, viitorii, evergren-ii someri ai patriei-trebuie sa faca cineva si munca de jos. Dar mai ales, trebuie sa faca si cineva nimicurile de peste tot.


Nu ne-am procopsit noi cu ei. Ei s-au procopsit cu noi. Cei care nu stim sa traim, suntem degeaba, nu intelegem fenomenul si nu ii intelegem, ii condamnam.
Ce pumni in mecla!, ce picioare pe cap!(scuze de repetitie), ce suturi in cur ne-ar mai da! Noi, frustratii, neimplinitzii, tzaranii. Care nu "simtim" ca ei. Noi care suntem degeaba pe acest pamant.


Ei si noi. Noi si ei. Ei pentru noi: ceva-uri? - nimicuri?...Noi pentru ei: ceva-uri? - nimicuri! Nimicuri pe langa ei.


Ei sunt cei care conteaza pe acesta lume, cei care confera greutate globului carat tot mai greu in spate de Atlas. Cei insemnati. Ei sunt elementele care stau la baza lumii. Ei SUNT. Punct.
Si daca nu mai sunt ei, de ce ar mai FI ceva? Si cand ei n-or sa mai fie, sa inceapa sa toarne. Cu galeata!




PS: in Italia se anuntza potop! In Romania - o iarna secetoasa.
PS 2: Acum cativa ani ne vaitam pe la televizor ca nu ne putem duce sotiile si copiii la spectacolul numit fotbal. Acum, nici noi n-o sa putem sa mergem la acest spectacol.




Sunday, February 04, 2007

Vin in Europa

Se intampla de cativa ani. Lumea nu se mai ghideaza decat dupa legile imuabile ale fizicii (cu toate ca le mai sfideaza si pe astea cateodata) ci si dupa altfel de legi. Ale marketingului. Beckham este cea mai tare miscare de marketing din ultimii ani. De la tunsorile sale la numarul 23 de pe tricoul de la Real pana la felul sau de a fi: unul dintre cei mai mari self-PR-isti ai timpurilor noastre.
E greu sa spui ca nu-ti place Beckham. Are ce sa-ti placa. Ca este intre cei trei fotbalisti care are peste o suta de meciuri in CL! Ca a dat doua pase decisive intr-o finala de CL. Intr-un interval de 80 de secunde! Ca stie sa se vanda. Ca brand!, nu ca altceva. Sau ca...arata bine. Si daca toate astea la un loc nu te impresioneaza, macar taci la gandul ca un singur om inseamna mai mult decat un fotbalist bun. Care este! (mi-am adus amintede cel mai haios organizator de revelioane pentru populatie). Sau a fost, oricum.
Mai nou englezul a mai deschis un drum. Al fotbalului american in Europa.
www.hotnews.ro/articol_64703-Sezonul-viitor-al-NFL-va-debuta-la-Londra-pe-stadionul-Wembley.htm
Pai ce s-au gandit americanii? "Daca un om a declansat nebunia asta la noi (vanzari de bilete anticipat, inscrieri record pentru abonamentte dar si pentru a da probe la LA Galaxy), de ce n-ar putea doua echipe de fotbal de-al nostru sa-i agate pe europeni?" Bine gandit. Bine planificat: pe noul Wembley, intr-una dintre cele mai bogate si pline de snobism tari din lume-Anglia. Daca saraciindin New Mexico au venit la meci in numar record (103 mii de spectatori), de ce n-ar merge devoratorii de fotbal in prima zi din an sau inajun de Craciun sa umple stadionul?

Saturday, February 03, 2007

Il Calcio si ferma

In italiana. Pentru ca s-a intamplat in Italia.

Da. S-a oprit. Ora: 23:10. Momentul in care inima lui Filipo Raciti a incetat sa mai bata din cauza unui stop cardio-respirator. Dupa ploaia de pietre si petarde care a ucis un politist de 38 de ani si bagat alte peste 100 de persoane (70 de politisti si alte cateva zeci de suporteri) in spital, ca intotdeauna, a venit si torentul de cuvinte:



- Gazzetta dello Sport: "Il calcio si ferma"



- Corierre dello Sport: "E morto in guera"



- Tuttosport: "Basta!"



- Site-ul echipei Catania: "Scuze, dar in astfel de momente este absurd sa scriem despre fotbal. Gandurile noastre se indrepta catre inspectorul Raciti care si-a pierdut viata incercand sa asigure ordinea pe un stadion de fotbal in timpul unui meci"



-RaiUno: "Sangue sul Calcio"s.a



Filmul este scurt si alert. INceputul repriizei a doua (1-0) pentru Catania. Ajung suporterii lui Palermo. Sunt intampinati cu fumigene si petarde.

Sfarsitul meciului. Sticle aruncate, masini in flacari. Oameni fugind, jandarmi aparandu-se. Un suporter se ascunde dupa ambulanta si da cu o piatra in masina de politie! (imagini pe RaiUno). Carabinierii se ghemuiesc in spatele scuturilor. Altii dau raite prin piete, in masini de teren, pentru ai imprastia pe ultrasii Cataniei. (Ei au provocat incidentele in afara stadionului. Cei 490 de fani ai lui Palermo nu au s-au batut cu fortele de ordine). Asa s-a sfarsit o viata! Asa fotbalul a fost trimis la culcare. De o petarda arncata de un ultras trup-si-suflet pentru Catania. Pe timp nelimitat.



Le gatura cu noi? Ne plangem ca nu putem veni cu familia pe stadion...Baliverne! Sa avem grija sa nu se ajunga aici. Cu familia putem merge in parca sau la teatru. Galeriile au trecut de la vorbe la fapte (amintiti-va derby-urile Dinamo-Steaua sau Dinamo-Rapid). Sa treaca si politicienii!



PS: In urma cu un an scriam un material cu titlul "Stadioane nebune". Cateva dintre cele mai socante incidente din istoria fotbalului.


http://www.gsp.ro/index.php?arhiva=1&a=34361&pid=52694&ss=all%7Call%7C01-01-2005%7C08-04-2006%7C0%7C10%7Cunivers