Cu Grand Effie-ul in buzunar. Cum o fi, Serbane?

Spuneam ca o sa urmeze si castigatorul marelui effie din acest an la vorbitor. Iata-l. Directorul de creatie al Headvertising, Serban Alexandrescu, vorbeste si el despre premiul luat de Gazeta si Head.

1. Ce inseamna acest premiu pentru voi ca agentie? Este pentru prima oara cand o agentie care a inscris o lucrare de media castiga marele premiu.

- N-am stat sa socotesc nimic, dar va cred pe cuvant ca sunteti prima "medie" care ia Grand Effie-ul. Si e, macar din punct de vedere simbolic, frumos si meritat ca tocmai voua vi se intampla asta. Dar nu e doar noroc, vi l-ati facut cu mana voastra, oferindu-ne atat incredere totala in realizarea campaniei, cat si suficente date cat sa putem construi si redacta o inscriere 'ca la carte" a campaniei la premiile Effie.

Din punctul nostru de vedere, Efiies sunt cele mai importante premii acordate agentiilor din Romania, pentru ca masoara eficienta campaniilor, adica exact criteriul in functie de care ar trebui sa-ti alegi agentia. E ca la fotbal, degeaba driblezi frumos daca nu ajungi "sa o bagi in ate". Ori noi de 4 ani de zile consecutiv o bagam in ate la Effies - insa niciodata nu am obtinut un asemenea golaveraj spectaculos ca la aceasta editie.

Pentru noi acest Grand Effie inseamna foarte mult, pentru ca vine intr-un moment foarte potrivit - clientii pot sa vada nemijlocit cum schimbarea noastra de pozitionare pe piata, care pune Eficienta comunicarii in prim-plan, are o baza concreta si recunoscuta public. "What Works Best", mantra noastra, e chiar principiul dupa care functionam zilnic, si nu doar un slogan de pus langa logo.

2. Va asteptati sa castigati doar la sectiunea de media sau si premiul cel mare?

- Nu ne-am asteptat, concurenta la Grand Effie - asa cum o percepeam noi inainte de concurs - era destul de dura: Zaraza, Dolce, Cosmote, cam astea ne asteptam sa mearga acasa cu Grand-ul in buzunar. Campanii cu rezultate spectaculoase, fie ca vanzari fie ca indicatori de comunicare.

Gazeta venea cu handicapul unui context mai dificil in fata juriului - campania a avut loc intr-un an oricum "manos" pentru o publicatie sportiva (era an de World Cup) si intr-o categorie care se ajuta si de multe alte instrumente de promovare in afara advertising-ului "clasic". Mai mult, avusese loc "de mult", la inceputul anului trecut, si nu mai era deloc proaspata in mintea juratilor.

Insa datorita datelor cu care ne-a "inecat" Dochita Zenoveiov - responsabila de marketingul "Gazetei" - am izbutit sa demonstram ca efectele campaniei pe care doream sa le evidentiem au fost "de la noi" si nu de la Materazzi & Podolsky sau de la Logan-ul zilnic.

3. Care credeti ca a fost ingredientul/ catch-ul care a adus premiul cel mare in vitrina voastra si a Gazetei?

- Cred ca am avut un studiu de caz bine dramatizat, alert scris si foarte-foarte documentat, care demonstra la obiect ce era de demonstrat.

Evident, ajuta sa stii ca un jurat la Effies are in medie 8 minute (cel putin in prima faza de jurizare) in care sa parcurga si sa noteze o inscriere. Asa ca trebuie sa redactezi inscrierea astfel incat mica ta demonstratie de "marketing in actiune" sa nu fie nici prea putin nici prea mult pentru un jurat care a vazut inca 10 campanii in ora dinainte si va mai vedea inca 10 in ora de dupa.

Asta concret vorbind. Metaforic, cred ca s-a simtit inclusiv in hartiile acelea relatia sanatoasa pe care o avem cu clientul nostru - o relatie relaxata, intre egali - Gazeta este una din putinele companii din marketingul romanesc care te fac sa te simti "partener" si nu "furnizor". Ceea ce e foarte important pentru tonusul si munca unei agentii de publicitate.

Bogdan Naumovici vorbeste despre Grand Effie-ul luat de Gazeta

Gazeta a luat Effie-ul al mare. Si se lauda cu asta. Are si de ce! Ce cred creativii din Romania?
Aici am stat de vorba cu Bogdan Naumovici, creative director la Leo Burnett si 23.

Urmeaza Serban Alexandrescu, director de creatie la Headvertising, castigatoarea marelui Effie din acest an, impreuna cu Gazeta.



1. Care crezi ca a fost ingredientul care a dus la acest rezultat?

Cred ca Gazeta Sporturilor este in primul rand un produs jurnalistic bun. In al doilea rand, fara sa am datele concrete este greu sa apreciez la justa lor valoare eforturile de comunicare si rezultatele lor. Din ochi, insa, as zice ca Gazeta a crezut in importanta campaniilor de comunicare pe TV, mesaj care parca nu a prea ajuns la Pro Sport, concurentul direct, si si-a insusit si lectia promotiilor care au mai functionat si in cazul altor ziare din trust, vezi Jurnalul. Deloc in ultimul rand, cred ca focusul pe care l-au avut campaniile Gazetei, fie ca a fost vorba sa anunte schimbarea de echipa, fie ca vorbeau despre noul format, s-a dovedit de succes, demonstrand inca o data ca mesajele "single-minded" vand cel mai bine.

2. Daca pentru sectiunea media n-a fost o surpriza extraordinar de mare ca locul I a fost luat de acest spot, acelasi lucru se poate spune si despre premiul cel mare?

Exista impresia ca au reusit sa se detaseze in cursa pentru Grand Effie doar campanii care au "jucat" in categorii usoare, campaniile care au luat Gold in categoriile cele mai disputate fiind usor dezavantajate de concurenta acerba din categorie. Asta insa face parte din joc - ca sa zic asa - si nu stirbeste cu nimic din meritul lui Headvertising, pe care ii felicit si pentru Grand Effie, dar si pentru constanta cu care apar pe lista castigatorilor premiilor de eficienta.

3. Este pentru prima data cand castiga un astfel de premiu o companie de media. Cat de important este acest lucru pentru o astfel de organizatie?
Nu stiu cat de important este pentru "organizatia" Gazeta Sporturilor acest premiu, dar inclin sa cred ca Effie nu a ajuns inca la notorietatea pe care o merita si tare mi-e teama ca redactorii Gazetei sunt mai sensibili la mesajul trimis de Pro Sport, care spunea ca au vandut in anul trecut cu nu stiu cate sute de mii de ziare mai mult, decat la aplauzele de vineri seara de la Bamboo.

Gazeta mica a luat premiul cel mare!

Gazeta a luat Grand Effie la concursul din publicitatea romaneasca in care creativitatea se imbina cu efiecientza. Campania de relansare a Gazetei din martie 2006 a castigat locul I la sectiunea media dar a luat si marele premiu al concursului.

De ce este importat acest premiu?
Pentru ca nu se da numai agentiei care face spotul, in cazul de fatza Headvertising, ci si clientului pentru care este facut spotul, adica Gazeta. Mai precis, aici nu iau premii reclamele fantoma, creatiile de dragul creatiei sau alte plantoane. Aici castiga cei care fac reclama unui produs castigator, unui produs care dincolo de ideea pe care o comunica sa aiba in spate cifre puternice in ceea ce priveste cresterea vanzarilor. Toate acestea s-a intamplat la Gazeta. Ca idee, acest festival a fost castigat in anii trecuti de campaniile la Unirea (care a crescut vanzarile produsului cu 80%) si Altex (aia cu "ala micu' de respira greu"-care a produs o crestere asemanatoare).

Camapaniile Gazetei, "O redactie pe masura" si " Cea mai buna echipa din Romania", dar si cele la Unirea si Altex mai jos.

O poveste se scrie: Ajax de România

Sala clubului Maxx din Regie. Întuneric. Cîteva lumini aprinse, focusate pe o masă unde stau cam 10 microfoane şi doi oameni: Bogdan Naumovici, director de creaţie la Leo Burnett, şi Cristian Gheorghe, directorul executiv al clubului din Regie. Începutul este greu. O recunoaşte şi directorul executiv al "studenţilor": "E greu să găseşti parteneri în Liga I, darămite în Liga a II-a!". Tăcere. Intervine şi Naumovici pe un ton vesel: "Noi ştim ce să spunem. Numai de-ar da băieţii drumul la imagine şi sunet, să avem pe ce vorbi", şi se uită către cei care se ocupă de partea tehnică. Apoi începe spotul. Doi copii bat mingea pe un teren de fotbal-tenis. O minge de tenis. Şi se joacă, şi se joacă, joacă... Intră textul: "Si aste este tot tenis". Şi apoi sloganul: "Iubeşte Sportul" Vezi spotul de promovare: http://www.gsptv.ro/index/id/3317 Concentraţi pe juniori "Vrem să devenim cel mai bun şi cunoscut centru de juniori din ţară", spune Cristian Gheorghe. Apoi continuă: "Am dat drumul unui nou site, www.fcsportulstudentesc.ro, care va fi centrat pe activitatea centrului de copii şi juniori. Avem şi un soft propriu pe care vom încărca datele acestora, informaţii importante despre ei, astfel încît la finalul junioratului să avem o imagine foarte clară despre fiecare copil". Secţiunea "Vino cu noi" de pe acest site este o formă de interacţiune cu suporterii, dar şi cu părinţii copiilor care ar putea să-i trimită pe aceştia să facă junioratul la Sportul. De altfel, în iunie Sportul va organiza o selecţie pentru puştii cu vîrste cuprinse între 6 şi 9 ani. Prima campanie de marketing pentru un club din România Sportul joacă tare. Este prima echipă de fotbal din România care îşi face o campanie de marketing pentru sporirea notorietăţii clubului. Bogdan Naumovici comentează: "Faptul că directorul executiv al Sportului nu a venit din lumea fotbalului este un avantaj. El a gîndit această campanie cap-coadă, eu l-am asistat. Toate echipele tari din lume au divizii de marketing. Ele nu sînt făcute numai pentru a vinde fulare, ci mai ales pentru a crea un brand". Lucru pe care îl încearcă şi Sportul. Apoi mai face o precizare: "Această campanie a fost făcută după stilul de joc al Sportului: lejer, spectaculos şi cu multă pasiune". Investiţii de peste 150.000 de euro în juniori Argumentele clubului din Regie ţin de rezultatele şi organizarea centrului de juniori: este al doilea club din lume după Ajax în ceea ce priveşte promovarea numărului de jucători în prima ligă, 34 în ultimii 10 ani (conform şcolii de fotbal de la Coverciano); are o bază mare de selecţie, 240 de jucători legitimaţi, aflaţi sub contract cu clubul; loturi speciale de juniori, impărţite pe diferite grupe. Bugetul pentru acest centru ajunge la 150.000 de euro, cu sume considerabile repartizate pentru salarii, cheltuieli competiţionale, îmbunătăţirea bazei sportive şi pentru achiziţionarea echipamentului de joc. O poveste se scrie. Dar în termeni de marketing, pentru că trăim într-o lume a imaginii. Povestea rebrănduirii Sportului Studenţesc.

"Ia-te in piept cu Luciu" va lua vietzi

Un tabloid pe nume Libertatea. Ce convenabil! Libertatea de a spune de toate, si totusi, nimic. Libertatea de a vorbi despre orice, oricine, oricand si oricum. De atatea ori, nu doar o data. Ce vreau sa spun? Ultimul exemplu, dintr-o groaza: ultima pagina a numarului de azi, 21.03.2007, in care sunt puse unul langa altul doua articole, unul despre un fost militar american ramas fara fatza dupa ce a participat la razboiul din Irak (povestea vietzii lui, imagini etc - vezi link) www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=stire&sid=175339
urmata de o patanie a lui Brytney Spears, cum si-o mai trage ea prin tufisuri. www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=stire&sid=175340
Concluziile le trageti, ma scuzati pentru exprimare, singuri.

Ceea ce mi-a atras insa, atentia este noul concurs initiat de Liberatatea de ceva timp incoace, "Ia-te in piept cu Nicoleta Luciu". Multi vor spune ca este prostitutie, ca o fac numai pentru a vinde ziarul - dar, ce s-o mai dam la-ntors, nu toata lumea vrea sa vanda? - dar nu asta e punctul slab al concursului. Ca tzatzele vand nu este o revelatie. Si in nici un caz nu o reveletie de origine Libertineasca.
Nu este lipsit de etica sau in afara normelor deontologice -lucruri care oricum tin mai mult de basme decat de realitate.
De ce sa nu fim sinceri, pentru profilul sau titlul ales este unul foarte bun, poate prea subtil pentru target-ul Libertatii.

Si totusi, au avut un pic de dreptate cei care tipau ca e prostitutie. E! D-aia editoriala. Urmariti rubrica, aveti rabdare si cititi textul - eu o fac :)), e amuzant - si veti vedea ca in fiecare zi este dat aproximativ acelasi titlu si cam acelasi continut. Inevitabil, invariabil. "Sunt mai...( sexy, buna, faina, misto)...decat Luciu!" Luati-le numele celor care scriu articolele si urmariti rubricile de decese din ziare. Sunt predispusi la sinucidere :)

Frica de a vorbi

Aeroportul Henri Coanda. Pasageri, calatori, camere de luat vederi, microfoane, reporteri...Si Oli. Coordonata temporala: Dica tocmai se accidentase-pentru ca in fotbal timpul se masoara in goluri, oameni si titluri castigate. Intrebare din partea reporterului TV Sport: Ce este cu accidentarile astea consecutive la Steaua? Oli raspunde. Ca dintr-un turn in care stau printelese din povesti care asteapta sa fie salvate de Feti-Frumosi: "Pai, ce? Pot sa fie si neconsecutive? Hmmm!". "Da, Se pot da cap in cap", ar fi un raspuns de bun simt. Ne-ai luminat, Oli.
Inca un reporter, care isi ia inima in dinti, inca o intrebare-bravo Andrei, fa-le marcaj strans- ("Ce carcotasi! Ce hiene! Ce shacali!", s-o fi gandind Coach): "Acum cateva luni spuneati ca Dica este un jucator indispensabil pentru Steaua...". "Era! Acum cateva luni!". Ce trosneala! Ce cugetare!
Si imi mai aduc aminte de alte figuri "amabile" atunci cand vine vorba de a da o declaratie: Piturca cu (cacofonie intentionata in semn al aprecierii mele fata de el) freza lui "evergreen", care se stramba la orice intrebare incomoda; Mutu care trage de nas (nu pe, ci de nas) la fiecare declaratie mai inteligenta pe care o face; Chivu-da Chivu- care rade zeflemitor la toate intrebarile care i se pun. Si lista poate continua: MM, Oli, Gigi (cand n-are chef), Contra, plus toti nimicii din fotbalul mic cu iz mioritic.

Noi micii. Ei imensi. Noi invatacei la facultati. Ei profesori la scoala vietii. "De ce? Cum? Cand s-au gandit puricii astia ca au dreptul sa NE intrebe tampeniile astea?", se gandesc colosii. "Pentru ca trebuie sa ne justificam banii, nu sa ne plimbam pe teren, pa langa teren (si fotbal) sau prin tribune oficiale, dupa caz"; "Cu grija, ne-am gandit, pentru ca am inceput sa ne cam fie frica sa-i intrebam pe acesti atototstiutori despre lucruri simple cum ar fi golurile, schemele de joc si predictiile fotbalistice"; "Cand ne-am ales acesta meserie?". Doar cateva dintre posibilele raspunsuri care sunt in mintea oricarui jurnalist sportiv.

PS: Oli indispensabil ESTI. Nu atunci, nu acum, nu pe viitor. Esti! Cum a fost cu Sevilla, fara Dica in teren? Greu la deal?...antrenorule...

De ce n-a mers?

De ce sa fim pacalici? N-a mers pentru ca Steaua nu a mai jucat 4-3-3 si nu este echipa de 4-3-3. La 4-3-3 alergi mult. Si cu folos. Orice greseala este taxata. Steaua nu numai ca n-a alergat cu folos dar a facut si multe greseli. Cernea, Radoi, Ovidiu Petre, Stancu, Nicolita. O jumatate de echipa de comisari. Ghionea,Goian si Badea - mediocrii. Thereau, Bostina si Petre Marin-singurii care au miscat ceva.
N-a mers pentru ca Olaroiu n-a stiut cu sa-i puna in teren si n-a stiut cand sa schimbe. Radoi un soi de mijlocas dreapta. Cu atributii de constructie. Hilar. Vali Badea extrema stanga ("Pai daca a mers cu Valcea, sigur merge si cu Sevilla!" si-o fi zis Olaroiu). Ovidiu Petre se plimba pe teren si nu mai stie cum sa se fereasca se contacte (daca era Rednic il schimba de trei ori si-i desfacea si-l transfera pana la finalul meciului-nu neaparat un lucru bun), si Oli il schimba cu greu abia in repriza a doua. Nicolita alearga ca o oaie capie pe teren, da cu mingile in tribuna. Schimbarea vine, din nou, tarziu. Veti spune ca Oli este un bun pedagog, ca nu a vrut sa-i demoralizeze pe baieti. Daca era asa stia ce sa le spuna la pauza si sa-i faca sa fie caini in a doua repriza. N-a fost asa. Si in ca ceva. Aduceti-va aminte "pedagogia" pe care i-a predat-o lui Ovidiu Petre dupa meciul de la Iasi... N-a mers pentru ca s-a aplicat tactica "focu' la ei". Stiu, nu suna prea academic. Dar asta au facut stelistii. Au pasat elegant intre ei in propria jumatate si aruncau cu mingea in fatza. Pe Thereau. Ceea ce ma aduce la al patrulea punct, n-a mers pentru ca au fost previzibili.
Un-doi in propria jumatate, lansare pe Thereau, deviere in spate sau in lateral. Acesta a fost jocul Stelei. Nu trebuie sa fi mare antrenor ca sa-l citesti. Singurele faze de poarta, una periculoasa si alta decat faza au venit in urma unor actiuni individuale ale lui Bostina si Badea.
N-a mers pentru ca Steaua n-a stiut ce sa joace. In loc sa joace in viteza si pe jos, s-a jucat lent si pe sus.


In tarile civilizate, sau sa le spunem, "europene", ca tot e la moda, antrenorul o incaseaza dupa un astfel de joc. La noi se divagheaza, se dau explicatii cloroformiste. Ca una, ca alta.
Bai! Olaroiu a fost total pe langa! S-o fi uitand el la duzine de DVD-uri (scuzati eufonia) dar cred ca il ia somnul ca aia batranii in fata televizorului, pentru ca se vede ca nu pricepe nimic din fotbal. Ia pozitia ganditotului si intra intr-o coma tehnico-tactica profunda.
Apropo, cand a facut Olaroiu ultima schimbare care sa dea roade, intr-un meci cu miza? Imi aduc aminte de o "Bobina" care gaurea poarta Rapidului pe Lia Manoliu in final de meci, si in rest...blanc...

Se trage la TVR!

Spui TVR, gandesti la un alt nivel. National. Esti expus, esti asigurat. Nimeni nu-i intrece pe "natioanal" indiferent de programe. Liga I, daca va mai fi, meciurile "nationalelor" (din orice sport), Eurovision, Surprize,Surprize sau campionate mondiale si europene de fotbal. Doar cateva dintre hit-urile all time ale TVR. Ultima achizitie: Extragerile Loto.
Acestea s-au intors la TVR. La (nota bene!) cererea telespectatorilor. biz.hotnews.ro/articol_64517-Extragerile-loto-se-intorc-la-TVR-1.htm
De ce este atat de important acest lucru? Simplu: Dupa Eurovision, extragerea Loto Prono de Anul Nou este cel mai vizionat program TV, care nu tine de fotbal, pe 2006, atentie, pe "urban"! Touchee TVR! Publicitate>bani>awareness.
Din 1 februarie se trage la TVR.

TOP 10 programe tv:

Program	Channel	Rtg%	Shr%
EUROVISION 2006 - FINALA	TVR 1	15,1	43,1
TRAGEREA SPECIALA LOTO 6/49 A ANULUI NOU	Antena 1	13,6	28,0
SURPRIZE-SURPRIZE	TVR 1	12,2	29,5
CEI MAI IUBITI	TVR 1	11,5	28,6
DANSEZ PENTRU TINE	Pro TV	11,1	31,7
DIN DRAGOSTE/ALL YOU NEED IS LOVE	Antena 1	11,0	25,0
PIATA DIVERTIS	Antena 1	10,3	23,1
NOAPTEA ERORILOR	Antena 1	9,9	25,4
REVELIONUL LA ANTENA 1	Antena 1	9,7	21,1
SIMTE RITMUL	Antena 1	9,3	25,2

T(V)erminarea lui Becali

Televiziunile l-au facut personaj. Tot ele il vor face si praf. De data acesta propria televiziune. Aveti curiozitatea de a citi articolul din link-ul de mai jos. biz.hotnews.ro/articol_63720-Gigi-Becali-intentioneaza-sa-deschida-un-post-de-televiziune.htm

Pai sa ne pierdem 5 minute din viatza pentru a reflecta asupra a ceea ce ar putea insemna aparitia unei televiziuni "manageriata" de Becali. Poate fi interesant.

In primul rand numele, Becali TV. Din punct de vedere al legilor de marketare al unui produs numele este cat cat se poate de bun. Bogdan Naumovici, ala din reclama cu "Laser frate!", care este director de creatie pe Europa Centrala si de Est!, spunea pe la Realitatea TV ca Becali este un brand in politica romaneasca si nu numai. Cam are dreptate. Are notorietate, este usor recognoscibil, se vinde destul de bine, desi nu vinde neaparat o marfa de calitate (dar sa fim seriosi, ce va este mai cunoscut, tenisii chinezesti sau Maquita-una dintre cele mai apreciate firme de scule din lume?). Nume bun, deci.

Apoi, grila de programe. "Va fi o televiziune de educatie crestina, cu slujbe religioase, dar si cu dezbateri cu oameni politici, istorici sau oameni de cultura. Emisia TV va incepe cu <>. Legatura dintre emisiuni este ca vrea u sa imprim neamului romanesc morala crestina". Ce putem sa mai spunem? Cam aici se termina branduirea lui Becali. Pai cand spui Becali spui "zdreanta", "hahalera", reportofon luat, Meybach reparat (cu ranga). Acum suprapuneti-le: hahalera vs om de cultura, zdreantza vs dezbatere, educatie crestina vs reportofon luat.
Cand spui Becali spui si "Doamne fereste!" sau "Doamne ajuta!", dar de frica sa nu-i pici in colimator. Spui si "Tatal nostru" daca ai timp si iti faci cruce cu limba-n gura doar, doar l-or lasa dracii.


Un sfat
Becali greseste. El este un personaj. Nu va trece niciodata acest prag. Crede ca televiziunea sa ii va creste cota de popularitate, dar nu va fi asa. Pentru ca, oricarui produs cumparatorul ii asociaza o imagine. Ori lui Becali, oricate biserici ar construi numai sfant nu-i putem spune, oricate "Domnu' Diaconescu" ar scoatedin gura-i a(i)urita numai educat nu-l putem considera. El trebuie sa-si plieze imaginea produsului pe care vrea sa-l vanda pe imaginea sa. Ce este Becali? Pai, am spus, personaj (puteti sa-i faceti singuri incadrarea in specia literrara care va convine). Deci, un post Tv cu filme de comedie, cu talk-show-uri "dandiaconesti", cu o a doua "Viata satului" ar avea mai mult succes, cred. In cazul in care va da inanite cu "Tatal nostru-TV" Becali s-ar putea trezi ca va cadea in fun de la inaltimea procentelor date de sondajele de opinie. Pentru ca marea sa masa de simpatizanti este compusa din shuporteri, oameni care in clasele primare au hotarat ca cea mai buna scoala este cea a vietzii sau oameni cu personalitate pe care invidiosii ii numesc "din topor".
De aici si contradictia. Shuporterii s-ar putea sa nu fie prea dusi la biserica, masteranzii la "Scoala vietii" s-ar putea sa nu inteleaga ce e ala "Tolc sou"(sau Talk-show) si toporistii ar putea sa nu-i aprecieze pe gabriel-liceenii invitati in emisiunile de dezbaterea ale lui Becali. Dar, cine stie? Reguli, principii, strategii. Becali le-a ignorat pe toate in viatza sa. Il vor ignora si ele pe el?

Daca e CNA, de ce nu e si CNAP?

CNA, CNP, CAP. Litere. Abrevieri. Sensuri. CNAP? De ce nu?

Consilliul National al Audiovizualului. Care la nivelul simtului comun se ocupa cu buna-desfasurarea programelor tv, a emisiunilor, transmisiunilor de la TV, samd. Ei vad, judeca, admit/taie, tolereaza, dau amenzi. Pe marginea acestor trei randuri se mai poate discuta.

Comentariu: Repet, remarca este facuta din perspectiva simtului comun. Este mai greu sa fiu tras la raspundere daca judecatile mele se bazeaza pe aceasta perspectiva ;-). Am majoritatea de partea mea. Asa este perceput CNA-ul de catre mase. Si cum intr-o democratie masele fac jocul...Ce am mentionat eu in primul paragraf, "calitatile" CNA, reprezinta, de fapt, top of mind al omului de rand. Ma ascund in spatele unor aproximimitivati, recunosc. Dar despre asta este vorba si in acest material.

Ceea ce vreau sa propun este...un CNAP. Un Consiliu National al Audioviziualului in Publicitate. Cred ca ar merita. Ar fi ceva... mai simpatic. Ar avea de munca. Mult.

Cateva teme

Pasta de dinti si dero. Pe langa faptul ca sunt produse necesare unei igiene de bun simt, sunt si obiectele unora dintre cele mai bolovanoase reclame. Mai toate produsele de curatat hainele par a mirosi a..."curat" (interesanta sintagma), pastele de dinti anima viatza intregii familii (amintiti-va reclama de la Colgate de acum cativa ani, cu acea familie fericita care dansa prin casa sau mai rau cu cerneala care penetreaza creta...).

Berea si vodca. Exceptand cateva executii pentru Bergenbier si Skol lucrarile din domeniul bauturi alcoolice ti se urca destul de repede la cap. Scandic, Polar sau Bucegi,ca sa dau numai cateva exemple. Reclame care par a face reclama betiilor, nu bauturii in sine. Cuplul din Scandic parca pare streotipul tinerilor clienti ai organizatiilor Alcoolicii Anonimi. La bautura s-au cunoscut, dupa cateva gaturi de Scandic o altoieste el pe ea, care se supara si-i arunca lucrurile in starda, dar, nici nu se putea altfel, tot un voleu de votca in impaca.
Polar. Asta e un pic buna :)) Ma pomenesc adesea ca spun "Mamaaa, ce frig eeee!", da' sunt chiar asa de masochist incat sa ma bag intr-o lada frigorifica imensa pentru a putea "savura" Poalarul datator de vise. Ce asteptari sa avem de la ei, niste muncitori care au la activ o singura scoala. A vietii. Si la aia au chiulit.(Erau prea ocupati sa se "incalzeasca"....). Si asa mai departe. Bucegi isi bate joc de "capsunari" pe care, mai nou, ii ia la misto, chiar ii catalogehaza drept - scuze- curve. (Marina a plecat la "cules" in Spania -va amintiti, dar ne indemna in purul stil romanesc - "Noi sa fim sanatosi"). Si tot asa.

Dacia. Incearca o re-branduire. Asa si asa. Totusi, "Putin, foarte putin", ca sa parafrazez un personaj din BD. De fapt, prost, foarte prost (ma refer la reclama cu noul Logan Break, pentru ca cea de acum cateva luni cu tatal care uita sa-si lase copiii la scoala era destul de buna. N-avea suport material - Dacia nu este, n-a fost, nu va fi - o masina care sa te faca sa uiti de tine).

Campanii sociale. Pai aici doareeee! Campania initiata de, nota bene!, Ministerul Sanatatii cu privire la consumul carnii de pui. Ipoteza de demonstrat: in ciuda gripei aviare carnea de pui este comestibila. Demostratia: Lovirea cu puiul in cap a doua babe. Concluzia: PUIUL NU FACE RAU! Ma lasa fara replica. Reapet, asa...pentru bunastarea mea psihica: ESTE O CAMPANIE SOCIALA.

Tot pui. O alta reclama iese din toate tiparele si bate toate simturile, mai ales bunul simt. Aceea cu pustiul care ia un pui dintr-o lada frigorifica (pui jumulit, gata de pus in tigaie) si incerca o schema David Cooperfieldiana - sa-l faca sa zboare. Ceea ce nu se intampla. Concluzia? "Mezelurile "nu mai stiu cum" sunt atat de proaspete incat par vii". Acum e clar, copilul tre sa fi fost de la o scoala speciala sau avea o imaginatie foarte bogata (probabil ca, in cazul in care va ajunge actor sau ceva vreo persoana publica, acesta reclama il va urmari mult timp pe copil).

Am dat doar cateva exemple. Cele care mi-au sarit in ochi, in timpane, in creieri. Top of mind la capitolul Reclame care sfideaza bunul simt. Culmea! Asta in anul in care publicitatea romaneasca a avut cele mai bune rezultate la Portoroz, cel mai tare festival din Europa Centrala si de Est.

Intrebare: Ce alte "nesimtiri" ati mai vazut la TV in domeniul publicitatii, in ultima vreme sau in toate timpurile?

Marketing report

C-o stii Costi, ca n-o stii, el comenteaza! Dupa bunul plac al inimii, al ratziunii, al PRO TV-izarii, vanzarii, ratingului, bagarii picioarelor in cei care chiar stau si-l asculta, si...marketingolului. Pentru ca, asa a comentat Costi Mocanu partida Barcelona-Chelsea. Golul si lauda.


Fotbal-ioc!, comentariu din plin
Barcelona-Chelsea. Cu singurantza, fara indoiala, indubitabil, meciul No.1 al serii de CL. Era de dat. In spectacol. "La asa meci...tre' un comentariu spectacol" si-o fi spus mai marele TV Sport-ului. Si si-a inceput recitalul. Minutul 3: 1-0 pentru Barca. Seara a debutat senzational pentru Media Pro. Si Costi si-a intrat in rol. "Fabulos! Gol de senzatie al lui Deco!", si avea dreptate. Toate metaforele, epitetele, onnomatopeele din lume pentru reusita lui Deco (care nu a fost un sut deviat!!, in mod straniu). Numai ca in afara de golul din minutul trei al lui Deco si inca doua actiuni ale vrajitorului Ronaldinho si invatzacelului sau, Messi, nu s-a mai jucat nimic.

Golurile din repriza a doua au venit ca picaturile de apa pentru gatlejul uscat al lui Cotilinho. Egaleaza Lampard. Spectaculos, dar...fara sa vrea. "Gooooollllll! Extraordinar! Senzational! Ce gol a dat Lampard!!". Si aici a inceput facerea de ras a lui Costi: "Barca oricum nu a jucat nimic. Chelsea merita egalarea". Bun. Comentariu pertinent. Care insa nu fusese facut pana la marcarea golului. Numai doua minute mai tarziu Ronaldinho isi aduce aminte ca este FOTBALIST, cu majuscule!, si-i ascunde mingea lui Boulahrouz, da o pasa cu exteriorul, si...2-1!
Nebunia se declanseaza! Nu numai in tribune. Si in cabina de comentator. Echipa care nu jucase mare lucru cu pana 2 minute in urma se transforma in "cea mai buna echipa din Europa". Hilar. Iar Chelsea intr-o echipa "necivilizata, ne-educata, care nu stie sa manance, inca, la masa bogatilor". Cine mai stie ce era in capul lui? Cateodata, atunci cand comentezi de la fatza locului, pe ecranele comentatroilor apar alte imagini decat pe cele ale televiziunii...
Si cum era frumos sa se intample, de dragul artei, Drogba egaleaza in prelungiri...DA, ati ghicit! "Chelsea este o echipa mare!" La fel si cutiutza cu surprize a lui Mocanu.
Nu este de acuzat pentru ca a "marketat" acest un meci. Ci pentru ca, Mocanu nu a comentat. A facut un marketing report. A incercat sa mai adauge niste mirodenii unui meci care a promis mult dar a dat putin.

Obsedati de imagini

26 de camere recomanda UEFA pentru asigurarea unei transmisiuni TV de 5 stele pentru o partida din Champions League

Nimic nu se pierde in principala competitie intercluburi de fotbal a Europei. Totul se
transforma. Jucatorii in zmei. Stadionul intr-un vulcan. Partida in spectacol. Fazele,
gesturile, reactiile...in imagini. Practic, fiecarui coltisor al terenului de fotbal ii este destinata
o camera de luat vederi. In total, 26!
De la camerele care asigura prim-planurile jucatorilor cand se aliniaza la inceputul
partidei, pana la camera care ofera o imagine panoramica a stadionului, toate au ca scop
transformarea fiecarui meci intr-un adevarat spectacol.

Tipuri de camere:
- Camerele principale. Trei camere orientate catre linia de la centrul terenului.
- Camera de la mijlocul terenului. Este plasata langa marginea terenului si este
folosita pentru prim-planurile jucatorilor.
- Camerele de 16 metri. Plasate la nivelul celor doua careuri, in tribuna, la o inaltime
cel putin egala cu camerele principale.
- Camerele de la nivelul terenului din spatele portii. Sunt plasate pe partea aflata catre
tribuna in care se afla camera principala.
- Camera portabila. Este amplasata la nivelul bancilor celor doua formatii si au ca
scop prezentarea antrenorilor si a rezervelor celor doua formatii. In afara acestei camere,
mai poate exista inci o cameri de luat vederi care si fie trimisi la jumitatea terenului
pentru a transmite in direct momentul in care se arunca moneda si cei doi capitani isi dau
mana.
- Camera pentru cadrul general. Este plasata in punctul cel mai inalt posibil din
stadion pentru a oferi o imagine panoramica a acestuia.
- Camerele inalte din spatele portii. Trebuie sa fie amplaste in tribuna din spatele
portii, in asa fel incat punctul de la 11 metri sa poata aparea in cadru.
- Camerele pentru unghi opus. Una dintre camere trebuie sa se afle in tribuna opusa
celei in care se afla camera principala, iar alte trei camere de-a lungul partii opuse a
terenului.
- Camerele de la 20 de metri. Se afla plasate pe linia imaginara de 20 de metri pe
partea cu tribuna in care se afla camera pricipala, la nivelul terenului. Ele nu trebuie sa
incomodeze cu ceva rezervele aflate la incalzire sau pe arbitri si antrenori.
- Camera din tunelul de la intrarea in stadion. Se afla intr-o pozitie fixa aprobaa de
ofiterul de presa al UEFA. Poate fi folosita numai inaintea intrarii echipelor pe teren in
prima repriza si in pauza meciului.
- Camerele de pe 6 metri. Sunt plasate intre nivelul terenului de joc si 5 metri deasupra
acestuia, pe aceeasi parte cu camera principals. Ele se afls in dreptul careului de 6 metri.
- Camere fixe. Daca spatiul permite amplasarea acestora, vor exista doua camere in
fiecare jumatate de teren, foarte aproape de tusa, pe aceeasi parte cu camera principala.
- Minicamere. Acestea sunt amplasate in spatele plaselor portii. Pot fi amplasatati in
interiorul portii atata timp cat nu ating plasa, dar si pe stalpii care sustin plasa.


Inovatii:

- Spidercamera: sitemul costa circa 1 milion de euro si consta in amplasarea unei
camere in inaltul stadionului, de unde poate fi pusa in miscare cu ajutorul unor corzi
elastice, care ii permit sa se miste peste tot, deasupra terenului de joc.

- Efectul Matrix: a fost folosit la finala din 2001-2002, FC Porto-AS Monaco (3-0).
Consta in redarea unei faze cu ajutorul mai multor camere, simultan. Astfel se creeaza un
efect special, imaginea rotindu-se in timpul reluarii unei faze de joc, desi camerele cu care
se filmeaza se afla pe pozitii fixe.

Mediafacerea

Editia 2006-2007 va fi cea mai urmarita editie a Cahmpions League din toate timpurile


Epoca romantica a fotbalului a trecut .Definitv. A devenit industrie media. Dovada si veniturile generate de UEFA Champions League, cea mai importanta competitie
intercluburi din lume. Astfel, bugetul CL din acest sezon este de 750 de milioane de euro,
fata de numai 610 de milioane in 2005-2006.

Acest lucru se datoreaza vanzarii drepturilor TV si spatiului publicitar la preturi tot mai
mari dar si co-optarii a inca doi colosi mondiali in echipa care se va ocupa de
sponsorizarea si organizarea competitiei. Sony si Vodafone au ales sa-ti promoveze
imaginea prin intermediul Ligii, pe langa cei patru sponsori oficiali de pana acum: Ford,
Heineken, PlayStation si Master Card.
Pe de alta parte, se investeste tot mai mult in brandul Champions League. Editia din
acest an aduce in prim-plan cateva inovatii in materie de organizare a competitiei: cea mai
buna acoperire a competitiei in ceea ce priveste transmisiunea TV a meciurilor - 90 de
televiziuni se vor ocupa de transmiterea meciurilor in peste 230 de tari! Acesta este prima
editie a competitiei in care meciurile vor fi transmise "in direct" pe internet. Brandul
Champions League se extinde. Prin intermediul mass-media.

Cifra:
27% este cresterea bugetului Champions League estimata pentru urmatorii trei ani, cat
va dura noul format cu 6 sponsori oficiali

575 de milioane de euro din totalul de 750 de milioane care alcatuiesc bugetul CL vor
merge catre cluburi