Brainstorming cu Naumovici

Acest interviu a stat 3 luni “pe vine”. Il public abia acum din rationamente irationale. Nu e o gluma. Scuze pentru eventualele inadvertentze, toate intrebarile au fost actuale la vremea la care s-a facut interviul. Enjoy.

1. Top of mind cand te gandesti la fotbalul romanesc la nivel de cluburi sau de echipa nationala? (personaje, echipe, rezultate) - Cateva exemple.

SUA ’94, Dinamo-Liverpool pe o ploaie mocaneasca in ’83 parca, Duckadam si echipa aia de tunsi “castron” de la Sevilla, Hagi cu Columbia.

2. Ronaldinho sau Beckham se pot considera adevarate branduri in industria fotbalului. Cele mai cunoscute firme din lume isi asociaza imaginea cu cei doi jucatori pe bani grei (si nu este numai cazul lor). S-ar putea intampla acest fenomen si in la nivel autohton, cu fotbalisti romani?

S-ar putea intampla numai daca ar exista fotbalisti romani de a caror valoare, prestatie sportiva sau morala ai putea sa fii sigur mai mult de cateva luni. Insa par sa cam fii disparut fotbalistii din rasa “primul la antrenament, ultimul care pleaca” si mai mult decat atat, la niste salarii destul de disproportionate fata de piata muncii din Romania, asteptarile financiare ale fotbalistilor de la un asemenea contract de reprezentare nu prea ar justifica riscurile.

"Razvan Lucescu, imaginea
unei companii multinationale"

3. Poti face cateva asocieri intre fotbalisti romani si produse a caror imagine ar putea deveni acestia? (poti sa dai si numele firmelor, fie ca acestea sunt de afara sau din tara).

Imi este destul de greu sa asociez branduri cu fotbalisti, pentru ca primul criteriu pe care trebuie sa il iau in considerare este afinitatea intre valorile marcilor respective si cele asociate cu un fotbalist sau altul, iar aici ecuatia mi se pare inegala. Daca am avea, sa zicem, un aparator ca Gica Popescu sau Belodedici, poate m-as putea gandi la o firma de asigurari sau o banca. Insa, unui fotbal devenit mai mult subiect de pagina mondena mai degraba decat sportiva, i-as mai asocia doar imaginea unor case de moda, saloane de tatuaje sau cluburi in voga.

4. Dat fiind faptul ca fotbalul a ajuns un fenomen social si fotbalistii sunt printre cele mai populare personaje in randul publicului, crezi ca ar putea fi folosita imaginea anumitor fotbalisti in cadrul unor campanii sociale? Pe langa simpatie se bucura si de credibilitate?

Datorita simpatiei de care se bucura, cred ca ar putea convinge oamenii sa se impolice intr-o cauza sociala. Nu sunt convins ca le mai trebuie si altceva decat simpatie, daca respectiva cauza sociala are ea insasi suficienta credibilitate.

5. In afara de Mutu si Chivu, imagini ale Pepsi (Mutu - inainte de scandalul drogurilor) si Coca-Cola (Chivu - o data cu inceperea campaniei de calificare a "nationalei" la CE 2008), ce alti jucatori romani crezi ca ar mai putea deveni imaginea unor companii multinationale?

Nu stiu de ce dar eu mi l-as inchipui mai degraba pe un antrnor in aceasta situatie si ma gandesc la Razvan Lucescu. Are carisma, are credibilitate, are viitorul in fata, face performanta si deloc in ultimul rand, proiecteaza “pe sticla” imaginea unui om echilibrat si serios.

6.Care este personajul cel mai carismatic din fotbalul romanesc? (jucatori, antrenori, conducatori de club)
Cantarind doar carisma “pura”, rezultata din adunarea simpla a admiratorilor, castigatorul este unul singur: Gigi Becali. Daca nuantam insa prin prisma “calificarii” votantilor, probabil ca el ar fi intrecut de un Chivu, un Mutu si cu siguranta de Hagi sau Gica Popescu.

"Investitia lui Becali in
fotbal i s-a intors inzecit"

7 Ai afirmat intr-o emisiune, la Realitatea TV, ca Gigi Becali a devenit un brand in sine. In ce masura crezi ca l-a ajutat implicarea in fotbal sa devina atat de cunoscut in randul romanilor? Ce alte branduri autohtone a mai dat fotbalul romanesc?

Implicarea in fotbal este cea care l-a facut cunoscut pe Becali. Beneficiind de notorietatea din domeniu a verilor sai si preluand nu Chimia Ramnicu Valcea, ci ditamai Steaua, Becali a reusit sa treaca stacheta notorietatii cu lejeritate. Intr-o perioada in care stirile sportive a ajuns de la 10 minute la jumatate de ora pe mai toate posturile de televiziune, intr-o perioada in care performantele conteaza mult mai putin decat cine divorteaza de cine si ce noua tunsura “si-a tras” vreo vedeta, investitia lui Becali in fotbal i s-a intors inzecit in capital personal. Ca esti sau nu de aacord cu el, Becali are ce-i trebuie pentru a fi un brand: este diferit, are un set clar de valori, este relevant si aspirational pentru o intreaga categorie de oameni. Nu vad cine altcineva din fotbal si-ar putea bifa aceste atribute.

8 Unul dintre clientii pentru care te-ar tenta sa lucrezi ar fi Nike. Spuneai ca ar fi o provocare pentru tine. Cu adevarat o provocare ar fi sa reabilitezi imaginea arbitrajului romanesc, dupa gafele din acest tur de campionat. Te-ai baga la asa ceva? Crezi ca ai avea succes? Cum ar fi o astfel de campanie?

Este imposibil sa faci imagine buna unui produs prost. Insa daca ar aparea vreun arbitru tanar, performant, cu viitor international, cred ca ar putea fi folosit ca si purtator de imagine pentru mult-hulitul arbitraj romanesc. Imi pare rau, dar nu stiu suficient despre acest subiect pentru o parere mai elaborata.

9 Dupa 10 ani, o echipa romneasca a revenit in Liga Campionilor. Crezi ca ProTV-ul a reusit sa faca din tot ceea ce a implicat evolutia Stelei in Liga (stiri, transmisiuni in direct, studiouri speciale, reportaje) un spectacol,asa cum se anunta sau era loc de mai bine? Putea fi "marketata" mai bine de atat aceasta oportunitate?

Are legatura cu ce am raspuns la intrebarea anterioara. Daca produsul nu performeaza, imaginea nu-l poate ajuta prea mult. Sunt convins ca Pro TV-ul avea camere pregatite pentru sarbatorile nocturne din Piata Universitatii, sunt sigur ca reproterii lor asteptau in fata usii multor personalitati pentru a comenta la cald victoria istorica a Stelei de pe Santiago Bernabeu. Din pacate, evolutia Stelei din Liga Campionilor a ramas mai degraba asociata cu autogolul lui Nicolita decat cu acel promitator 4-1 de la Kiev.

10. Daca ar fi sa faci o reclama pentru stereotipul jucatorului roman contemporan, ce slogan ai folosi? Ce atribute?

E cum e, dar e al nostru.

"Manageri, nu actionari
la conducera unui club"

12. S-a vorbit foarte mult despre modul in care cei trei jurnalisti ai Pro TV (Costi Mocanu, Felix Draghici si Mihai Mironica) au comentat partidele din Liga Campionilor de la Madrid si Kiev, fiind acuzati ca au fost mai mult suporteri decat comentatori. Crezi ca a fost o greseala profesionala sau o tactica de marketing? A fost un lucru bun pentru Pro TV, daca ar fi sa ne luam dupa faptul ca nu exista publicitate negativa, exista doar publicitate?

Cred ca au fost sinceri. Dupa 10 ani in care te bucurai daca juca macar un roman in meciul de Liga Campionilor pe care il aveai de comentat, sa poti in sfarsit sa traiesti emotiile reale ale unui meci important alaturi de o echipa romaneasca va genera un comentariu ceva mai altfel. Mai viu, dar poate mai partinitor. Nu vad nimic rau in asta, imi place sa vad oameni vii la televizor, oameni ale caror trairi “trec sticla”. Sa ai pretentii de comentatori germani de la ai nostri mi se pare o ipocrizie, mai ales cand nu ai avut pretentii de jucatori germani de la nici una dintre echipele romanesti de club timp de 10 ani.

13. Cat timp crezi ca va mai trece pana cand echipele de fotbal din Romania (cele mari, cel putin) isi vor promova imaginea in media, prin reclame?

Nu cred ca va mai trece mult timp. In clipa in care vor incepe sa fie conduse mai degraba de manageri decat de actionari, vor intelege nevoia de a-si construi branduri puternice. Fiti cu ochii pe Sportul Studentesc, care incepe deja sa gandeasca in termeni de marketing si pozitionare.

"Steaua? Un client dificil, nu un brand"

14. Care ar fi argumentul pe care l-ai aduce lui Gigi Becali pentru a recurge la serviciile Leo Burnett pentru promovarea clubului, a materialelor promotionale, a intaririi relatiei cu suporterii?

Nu as vrea sa lucrez pentru clubul Steaua. Mi s-ar parea un client – nu un brand – foarte dificil.

15. De ce este fotbalul cel mai popular sport in Romania? De ce nu oina, ca doar a prins si in SUA? Sau handbalul la care avem 5 titluri mondiale (4 la masculin, 1 la feminin). Sau gimnastica?

Pentru ca este mai usor de inteles:) Si pentru ca este mult mai spectaculos. Nu in ultimul rand, pentru ca este cel mai raspandit spectacol la nivel mondial.

"Nike intelege sportul"

16. De ce Nike? De ce nu Adidas, Puma sau Reebok?

Pentru ca Nike intelege sportul. Intelege cum este sa-ti doresti victoria, insa sa accepti infrangerea. Sa fii mandru de accidentarile dobandite pe teren. Sa iti dai sufletul la antrenamente sau sa iti gasesti al doilea suflu. Ceilalti se bazeaza pe cat de cool sunt produsele lor. Fac pantofi de sport mai intai pentru discoteca si abia apoi pentru antrenamente. Si pentru ca “Impossible is nothing” este prea mult “Just do it” si la prea mult timp dupa.

Cum ar arata un
spot la Steaua-Dinamo

17. Sa spunem ca si Steaua, si Dinamo ar avea televiziuni proprii. Mai este o saptamana pana la derby-ul celor doua bucurestene. Situatia din clasament este ce ade acum. Dinamo are 13 puncte in fata Stelei. Meciul se joaca in Ghencea. Cum ar arata promo-ul de pe Dinamo TV? Dar cel de pe Steaua TV?

Din pacate, ar juca in ele Borcea si Gigi, jurand umilire sau razbunare. Insa eu mi le-as imagina cu suporteri. Cu cel dinamovist, relaxat de diferenta de punctaj si cu cel stelist, amarat. Insa amandoi stiu ca este doar o lupta dintr-un mare razboi, asa ca isi arata respectul cuvenit intre doi batrani combatanti care stiu ca vor fi in aceeasi tribuna si la anul si peste 10 ani, pentru ca de fapt exista doar un singur razboi, care pentru impatimitii de fotbal dureaza o viata intreaga: Dinamo-Steaua.

18. Stirile sportive. Tabloidizate sau serioase, axate strict pe informatie? De ce crezi ca au o mai mare priza la public cele tabloidizate? (ma refer aici la ratingurile pe care le fac).

Pai nu prea au avut de ales. Despre ce mari performante sa vorbeasca? Ia apoi, nu au facut decat sa se integreze intr-un peisaj media din ce in ce mai tabloidizat. Nu vad cercul asta rupandu-se prea curand.

19. Este Mutu pentru Romania ceea ce este Beckham pentru Anglia?

In nici un caz. Beckham intai a jucat fotbal si abia apoi a facut marketing. Mutu nu a asteptat sa aiba o preformanata constanta inainte sa cerada ca i se poate ierta orice. S-a vazut vedeta prea devreme.

Cu Grand Effie-ul in buzunar. Cum o fi, Serbane?

Spuneam ca o sa urmeze si castigatorul marelui effie din acest an la vorbitor. Iata-l. Directorul de creatie al Headvertising, Serban Alexandrescu, vorbeste si el despre premiul luat de Gazeta si Head.

1. Ce inseamna acest premiu pentru voi ca agentie? Este pentru prima oara cand o agentie care a inscris o lucrare de media castiga marele premiu.

- N-am stat sa socotesc nimic, dar va cred pe cuvant ca sunteti prima "medie" care ia Grand Effie-ul. Si e, macar din punct de vedere simbolic, frumos si meritat ca tocmai voua vi se intampla asta. Dar nu e doar noroc, vi l-ati facut cu mana voastra, oferindu-ne atat incredere totala in realizarea campaniei, cat si suficente date cat sa putem construi si redacta o inscriere 'ca la carte" a campaniei la premiile Effie.

Din punctul nostru de vedere, Efiies sunt cele mai importante premii acordate agentiilor din Romania, pentru ca masoara eficienta campaniilor, adica exact criteriul in functie de care ar trebui sa-ti alegi agentia. E ca la fotbal, degeaba driblezi frumos daca nu ajungi "sa o bagi in ate". Ori noi de 4 ani de zile consecutiv o bagam in ate la Effies - insa niciodata nu am obtinut un asemenea golaveraj spectaculos ca la aceasta editie.

Pentru noi acest Grand Effie inseamna foarte mult, pentru ca vine intr-un moment foarte potrivit - clientii pot sa vada nemijlocit cum schimbarea noastra de pozitionare pe piata, care pune Eficienta comunicarii in prim-plan, are o baza concreta si recunoscuta public. "What Works Best", mantra noastra, e chiar principiul dupa care functionam zilnic, si nu doar un slogan de pus langa logo.

2. Va asteptati sa castigati doar la sectiunea de media sau si premiul cel mare?

- Nu ne-am asteptat, concurenta la Grand Effie - asa cum o percepeam noi inainte de concurs - era destul de dura: Zaraza, Dolce, Cosmote, cam astea ne asteptam sa mearga acasa cu Grand-ul in buzunar. Campanii cu rezultate spectaculoase, fie ca vanzari fie ca indicatori de comunicare.

Gazeta venea cu handicapul unui context mai dificil in fata juriului - campania a avut loc intr-un an oricum "manos" pentru o publicatie sportiva (era an de World Cup) si intr-o categorie care se ajuta si de multe alte instrumente de promovare in afara advertising-ului "clasic". Mai mult, avusese loc "de mult", la inceputul anului trecut, si nu mai era deloc proaspata in mintea juratilor.

Insa datorita datelor cu care ne-a "inecat" Dochita Zenoveiov - responsabila de marketingul "Gazetei" - am izbutit sa demonstram ca efectele campaniei pe care doream sa le evidentiem au fost "de la noi" si nu de la Materazzi & Podolsky sau de la Logan-ul zilnic.

3. Care credeti ca a fost ingredientul/ catch-ul care a adus premiul cel mare in vitrina voastra si a Gazetei?

- Cred ca am avut un studiu de caz bine dramatizat, alert scris si foarte-foarte documentat, care demonstra la obiect ce era de demonstrat.

Evident, ajuta sa stii ca un jurat la Effies are in medie 8 minute (cel putin in prima faza de jurizare) in care sa parcurga si sa noteze o inscriere. Asa ca trebuie sa redactezi inscrierea astfel incat mica ta demonstratie de "marketing in actiune" sa nu fie nici prea putin nici prea mult pentru un jurat care a vazut inca 10 campanii in ora dinainte si va mai vedea inca 10 in ora de dupa.

Asta concret vorbind. Metaforic, cred ca s-a simtit inclusiv in hartiile acelea relatia sanatoasa pe care o avem cu clientul nostru - o relatie relaxata, intre egali - Gazeta este una din putinele companii din marketingul romanesc care te fac sa te simti "partener" si nu "furnizor". Ceea ce e foarte important pentru tonusul si munca unei agentii de publicitate.

Bogdan Naumovici vorbeste despre Grand Effie-ul luat de Gazeta

Gazeta a luat Effie-ul al mare. Si se lauda cu asta. Are si de ce! Ce cred creativii din Romania?
Aici am stat de vorba cu Bogdan Naumovici, creative director la Leo Burnett si 23.

Urmeaza Serban Alexandrescu, director de creatie la Headvertising, castigatoarea marelui Effie din acest an, impreuna cu Gazeta.



1. Care crezi ca a fost ingredientul care a dus la acest rezultat?

Cred ca Gazeta Sporturilor este in primul rand un produs jurnalistic bun. In al doilea rand, fara sa am datele concrete este greu sa apreciez la justa lor valoare eforturile de comunicare si rezultatele lor. Din ochi, insa, as zice ca Gazeta a crezut in importanta campaniilor de comunicare pe TV, mesaj care parca nu a prea ajuns la Pro Sport, concurentul direct, si si-a insusit si lectia promotiilor care au mai functionat si in cazul altor ziare din trust, vezi Jurnalul. Deloc in ultimul rand, cred ca focusul pe care l-au avut campaniile Gazetei, fie ca a fost vorba sa anunte schimbarea de echipa, fie ca vorbeau despre noul format, s-a dovedit de succes, demonstrand inca o data ca mesajele "single-minded" vand cel mai bine.

2. Daca pentru sectiunea media n-a fost o surpriza extraordinar de mare ca locul I a fost luat de acest spot, acelasi lucru se poate spune si despre premiul cel mare?

Exista impresia ca au reusit sa se detaseze in cursa pentru Grand Effie doar campanii care au "jucat" in categorii usoare, campaniile care au luat Gold in categoriile cele mai disputate fiind usor dezavantajate de concurenta acerba din categorie. Asta insa face parte din joc - ca sa zic asa - si nu stirbeste cu nimic din meritul lui Headvertising, pe care ii felicit si pentru Grand Effie, dar si pentru constanta cu care apar pe lista castigatorilor premiilor de eficienta.

3. Este pentru prima data cand castiga un astfel de premiu o companie de media. Cat de important este acest lucru pentru o astfel de organizatie?
Nu stiu cat de important este pentru "organizatia" Gazeta Sporturilor acest premiu, dar inclin sa cred ca Effie nu a ajuns inca la notorietatea pe care o merita si tare mi-e teama ca redactorii Gazetei sunt mai sensibili la mesajul trimis de Pro Sport, care spunea ca au vandut in anul trecut cu nu stiu cate sute de mii de ziare mai mult, decat la aplauzele de vineri seara de la Bamboo.

O poveste se scrie: Ajax de România

Sala clubului Maxx din Regie. Întuneric. Cîteva lumini aprinse, focusate pe o masă unde stau cam 10 microfoane şi doi oameni: Bogdan Naumovici, director de creaţie la Leo Burnett, şi Cristian Gheorghe, directorul executiv al clubului din Regie. Începutul este greu. O recunoaşte şi directorul executiv al "studenţilor": "E greu să găseşti parteneri în Liga I, darămite în Liga a II-a!". Tăcere. Intervine şi Naumovici pe un ton vesel: "Noi ştim ce să spunem. Numai de-ar da băieţii drumul la imagine şi sunet, să avem pe ce vorbi", şi se uită către cei care se ocupă de partea tehnică. Apoi începe spotul. Doi copii bat mingea pe un teren de fotbal-tenis. O minge de tenis. Şi se joacă, şi se joacă, joacă... Intră textul: "Si aste este tot tenis". Şi apoi sloganul: "Iubeşte Sportul" Vezi spotul de promovare: http://www.gsptv.ro/index/id/3317 Concentraţi pe juniori "Vrem să devenim cel mai bun şi cunoscut centru de juniori din ţară", spune Cristian Gheorghe. Apoi continuă: "Am dat drumul unui nou site, www.fcsportulstudentesc.ro, care va fi centrat pe activitatea centrului de copii şi juniori. Avem şi un soft propriu pe care vom încărca datele acestora, informaţii importante despre ei, astfel încît la finalul junioratului să avem o imagine foarte clară despre fiecare copil". Secţiunea "Vino cu noi" de pe acest site este o formă de interacţiune cu suporterii, dar şi cu părinţii copiilor care ar putea să-i trimită pe aceştia să facă junioratul la Sportul. De altfel, în iunie Sportul va organiza o selecţie pentru puştii cu vîrste cuprinse între 6 şi 9 ani. Prima campanie de marketing pentru un club din România Sportul joacă tare. Este prima echipă de fotbal din România care îşi face o campanie de marketing pentru sporirea notorietăţii clubului. Bogdan Naumovici comentează: "Faptul că directorul executiv al Sportului nu a venit din lumea fotbalului este un avantaj. El a gîndit această campanie cap-coadă, eu l-am asistat. Toate echipele tari din lume au divizii de marketing. Ele nu sînt făcute numai pentru a vinde fulare, ci mai ales pentru a crea un brand". Lucru pe care îl încearcă şi Sportul. Apoi mai face o precizare: "Această campanie a fost făcută după stilul de joc al Sportului: lejer, spectaculos şi cu multă pasiune". Investiţii de peste 150.000 de euro în juniori Argumentele clubului din Regie ţin de rezultatele şi organizarea centrului de juniori: este al doilea club din lume după Ajax în ceea ce priveşte promovarea numărului de jucători în prima ligă, 34 în ultimii 10 ani (conform şcolii de fotbal de la Coverciano); are o bază mare de selecţie, 240 de jucători legitimaţi, aflaţi sub contract cu clubul; loturi speciale de juniori, impărţite pe diferite grupe. Bugetul pentru acest centru ajunge la 150.000 de euro, cu sume considerabile repartizate pentru salarii, cheltuieli competiţionale, îmbunătăţirea bazei sportive şi pentru achiziţionarea echipamentului de joc. O poveste se scrie. Dar în termeni de marketing, pentru că trăim într-o lume a imaginii. Povestea rebrănduirii Sportului Studenţesc.

Obsedati de imagini

26 de camere recomanda UEFA pentru asigurarea unei transmisiuni TV de 5 stele pentru o partida din Champions League

Nimic nu se pierde in principala competitie intercluburi de fotbal a Europei. Totul se
transforma. Jucatorii in zmei. Stadionul intr-un vulcan. Partida in spectacol. Fazele,
gesturile, reactiile...in imagini. Practic, fiecarui coltisor al terenului de fotbal ii este destinata
o camera de luat vederi. In total, 26!
De la camerele care asigura prim-planurile jucatorilor cand se aliniaza la inceputul
partidei, pana la camera care ofera o imagine panoramica a stadionului, toate au ca scop
transformarea fiecarui meci intr-un adevarat spectacol.

Tipuri de camere:
- Camerele principale. Trei camere orientate catre linia de la centrul terenului.
- Camera de la mijlocul terenului. Este plasata langa marginea terenului si este
folosita pentru prim-planurile jucatorilor.
- Camerele de 16 metri. Plasate la nivelul celor doua careuri, in tribuna, la o inaltime
cel putin egala cu camerele principale.
- Camerele de la nivelul terenului din spatele portii. Sunt plasate pe partea aflata catre
tribuna in care se afla camera principala.
- Camera portabila. Este amplasata la nivelul bancilor celor doua formatii si au ca
scop prezentarea antrenorilor si a rezervelor celor doua formatii. In afara acestei camere,
mai poate exista inci o cameri de luat vederi care si fie trimisi la jumitatea terenului
pentru a transmite in direct momentul in care se arunca moneda si cei doi capitani isi dau
mana.
- Camera pentru cadrul general. Este plasata in punctul cel mai inalt posibil din
stadion pentru a oferi o imagine panoramica a acestuia.
- Camerele inalte din spatele portii. Trebuie sa fie amplaste in tribuna din spatele
portii, in asa fel incat punctul de la 11 metri sa poata aparea in cadru.
- Camerele pentru unghi opus. Una dintre camere trebuie sa se afle in tribuna opusa
celei in care se afla camera principala, iar alte trei camere de-a lungul partii opuse a
terenului.
- Camerele de la 20 de metri. Se afla plasate pe linia imaginara de 20 de metri pe
partea cu tribuna in care se afla camera pricipala, la nivelul terenului. Ele nu trebuie sa
incomodeze cu ceva rezervele aflate la incalzire sau pe arbitri si antrenori.
- Camera din tunelul de la intrarea in stadion. Se afla intr-o pozitie fixa aprobaa de
ofiterul de presa al UEFA. Poate fi folosita numai inaintea intrarii echipelor pe teren in
prima repriza si in pauza meciului.
- Camerele de pe 6 metri. Sunt plasate intre nivelul terenului de joc si 5 metri deasupra
acestuia, pe aceeasi parte cu camera principals. Ele se afls in dreptul careului de 6 metri.
- Camere fixe. Daca spatiul permite amplasarea acestora, vor exista doua camere in
fiecare jumatate de teren, foarte aproape de tusa, pe aceeasi parte cu camera principala.
- Minicamere. Acestea sunt amplasate in spatele plaselor portii. Pot fi amplasatati in
interiorul portii atata timp cat nu ating plasa, dar si pe stalpii care sustin plasa.


Inovatii:

- Spidercamera: sitemul costa circa 1 milion de euro si consta in amplasarea unei
camere in inaltul stadionului, de unde poate fi pusa in miscare cu ajutorul unor corzi
elastice, care ii permit sa se miste peste tot, deasupra terenului de joc.

- Efectul Matrix: a fost folosit la finala din 2001-2002, FC Porto-AS Monaco (3-0).
Consta in redarea unei faze cu ajutorul mai multor camere, simultan. Astfel se creeaza un
efect special, imaginea rotindu-se in timpul reluarii unei faze de joc, desi camerele cu care
se filmeaza se afla pe pozitii fixe.

Mediafacerea

Editia 2006-2007 va fi cea mai urmarita editie a Cahmpions League din toate timpurile


Epoca romantica a fotbalului a trecut .Definitv. A devenit industrie media. Dovada si veniturile generate de UEFA Champions League, cea mai importanta competitie
intercluburi din lume. Astfel, bugetul CL din acest sezon este de 750 de milioane de euro,
fata de numai 610 de milioane in 2005-2006.

Acest lucru se datoreaza vanzarii drepturilor TV si spatiului publicitar la preturi tot mai
mari dar si co-optarii a inca doi colosi mondiali in echipa care se va ocupa de
sponsorizarea si organizarea competitiei. Sony si Vodafone au ales sa-ti promoveze
imaginea prin intermediul Ligii, pe langa cei patru sponsori oficiali de pana acum: Ford,
Heineken, PlayStation si Master Card.
Pe de alta parte, se investeste tot mai mult in brandul Champions League. Editia din
acest an aduce in prim-plan cateva inovatii in materie de organizare a competitiei: cea mai
buna acoperire a competitiei in ceea ce priveste transmisiunea TV a meciurilor - 90 de
televiziuni se vor ocupa de transmiterea meciurilor in peste 230 de tari! Acesta este prima
editie a competitiei in care meciurile vor fi transmise "in direct" pe internet. Brandul
Champions League se extinde. Prin intermediul mass-media.

Cifra:
27% este cresterea bugetului Champions League estimata pentru urmatorii trei ani, cat
va dura noul format cu 6 sponsori oficiali

575 de milioane de euro din totalul de 750 de milioane care alcatuiesc bugetul CL vor
merge catre cluburi