Brainstorming cu Naumovici

Acest interviu a stat 3 luni “pe vine”. Il public abia acum din rationamente irationale. Nu e o gluma. Scuze pentru eventualele inadvertentze, toate intrebarile au fost actuale la vremea la care s-a facut interviul. Enjoy.

1. Top of mind cand te gandesti la fotbalul romanesc la nivel de cluburi sau de echipa nationala? (personaje, echipe, rezultate) - Cateva exemple.

SUA ’94, Dinamo-Liverpool pe o ploaie mocaneasca in ’83 parca, Duckadam si echipa aia de tunsi “castron” de la Sevilla, Hagi cu Columbia.

2. Ronaldinho sau Beckham se pot considera adevarate branduri in industria fotbalului. Cele mai cunoscute firme din lume isi asociaza imaginea cu cei doi jucatori pe bani grei (si nu este numai cazul lor). S-ar putea intampla acest fenomen si in la nivel autohton, cu fotbalisti romani?

S-ar putea intampla numai daca ar exista fotbalisti romani de a caror valoare, prestatie sportiva sau morala ai putea sa fii sigur mai mult de cateva luni. Insa par sa cam fii disparut fotbalistii din rasa “primul la antrenament, ultimul care pleaca” si mai mult decat atat, la niste salarii destul de disproportionate fata de piata muncii din Romania, asteptarile financiare ale fotbalistilor de la un asemenea contract de reprezentare nu prea ar justifica riscurile.

"Razvan Lucescu, imaginea
unei companii multinationale"

3. Poti face cateva asocieri intre fotbalisti romani si produse a caror imagine ar putea deveni acestia? (poti sa dai si numele firmelor, fie ca acestea sunt de afara sau din tara).

Imi este destul de greu sa asociez branduri cu fotbalisti, pentru ca primul criteriu pe care trebuie sa il iau in considerare este afinitatea intre valorile marcilor respective si cele asociate cu un fotbalist sau altul, iar aici ecuatia mi se pare inegala. Daca am avea, sa zicem, un aparator ca Gica Popescu sau Belodedici, poate m-as putea gandi la o firma de asigurari sau o banca. Insa, unui fotbal devenit mai mult subiect de pagina mondena mai degraba decat sportiva, i-as mai asocia doar imaginea unor case de moda, saloane de tatuaje sau cluburi in voga.

4. Dat fiind faptul ca fotbalul a ajuns un fenomen social si fotbalistii sunt printre cele mai populare personaje in randul publicului, crezi ca ar putea fi folosita imaginea anumitor fotbalisti in cadrul unor campanii sociale? Pe langa simpatie se bucura si de credibilitate?

Datorita simpatiei de care se bucura, cred ca ar putea convinge oamenii sa se impolice intr-o cauza sociala. Nu sunt convins ca le mai trebuie si altceva decat simpatie, daca respectiva cauza sociala are ea insasi suficienta credibilitate.

5. In afara de Mutu si Chivu, imagini ale Pepsi (Mutu - inainte de scandalul drogurilor) si Coca-Cola (Chivu - o data cu inceperea campaniei de calificare a "nationalei" la CE 2008), ce alti jucatori romani crezi ca ar mai putea deveni imaginea unor companii multinationale?

Nu stiu de ce dar eu mi l-as inchipui mai degraba pe un antrnor in aceasta situatie si ma gandesc la Razvan Lucescu. Are carisma, are credibilitate, are viitorul in fata, face performanta si deloc in ultimul rand, proiecteaza “pe sticla” imaginea unui om echilibrat si serios.

6.Care este personajul cel mai carismatic din fotbalul romanesc? (jucatori, antrenori, conducatori de club)
Cantarind doar carisma “pura”, rezultata din adunarea simpla a admiratorilor, castigatorul este unul singur: Gigi Becali. Daca nuantam insa prin prisma “calificarii” votantilor, probabil ca el ar fi intrecut de un Chivu, un Mutu si cu siguranta de Hagi sau Gica Popescu.

"Investitia lui Becali in
fotbal i s-a intors inzecit"

7 Ai afirmat intr-o emisiune, la Realitatea TV, ca Gigi Becali a devenit un brand in sine. In ce masura crezi ca l-a ajutat implicarea in fotbal sa devina atat de cunoscut in randul romanilor? Ce alte branduri autohtone a mai dat fotbalul romanesc?

Implicarea in fotbal este cea care l-a facut cunoscut pe Becali. Beneficiind de notorietatea din domeniu a verilor sai si preluand nu Chimia Ramnicu Valcea, ci ditamai Steaua, Becali a reusit sa treaca stacheta notorietatii cu lejeritate. Intr-o perioada in care stirile sportive a ajuns de la 10 minute la jumatate de ora pe mai toate posturile de televiziune, intr-o perioada in care performantele conteaza mult mai putin decat cine divorteaza de cine si ce noua tunsura “si-a tras” vreo vedeta, investitia lui Becali in fotbal i s-a intors inzecit in capital personal. Ca esti sau nu de aacord cu el, Becali are ce-i trebuie pentru a fi un brand: este diferit, are un set clar de valori, este relevant si aspirational pentru o intreaga categorie de oameni. Nu vad cine altcineva din fotbal si-ar putea bifa aceste atribute.

8 Unul dintre clientii pentru care te-ar tenta sa lucrezi ar fi Nike. Spuneai ca ar fi o provocare pentru tine. Cu adevarat o provocare ar fi sa reabilitezi imaginea arbitrajului romanesc, dupa gafele din acest tur de campionat. Te-ai baga la asa ceva? Crezi ca ai avea succes? Cum ar fi o astfel de campanie?

Este imposibil sa faci imagine buna unui produs prost. Insa daca ar aparea vreun arbitru tanar, performant, cu viitor international, cred ca ar putea fi folosit ca si purtator de imagine pentru mult-hulitul arbitraj romanesc. Imi pare rau, dar nu stiu suficient despre acest subiect pentru o parere mai elaborata.

9 Dupa 10 ani, o echipa romneasca a revenit in Liga Campionilor. Crezi ca ProTV-ul a reusit sa faca din tot ceea ce a implicat evolutia Stelei in Liga (stiri, transmisiuni in direct, studiouri speciale, reportaje) un spectacol,asa cum se anunta sau era loc de mai bine? Putea fi "marketata" mai bine de atat aceasta oportunitate?

Are legatura cu ce am raspuns la intrebarea anterioara. Daca produsul nu performeaza, imaginea nu-l poate ajuta prea mult. Sunt convins ca Pro TV-ul avea camere pregatite pentru sarbatorile nocturne din Piata Universitatii, sunt sigur ca reproterii lor asteptau in fata usii multor personalitati pentru a comenta la cald victoria istorica a Stelei de pe Santiago Bernabeu. Din pacate, evolutia Stelei din Liga Campionilor a ramas mai degraba asociata cu autogolul lui Nicolita decat cu acel promitator 4-1 de la Kiev.

10. Daca ar fi sa faci o reclama pentru stereotipul jucatorului roman contemporan, ce slogan ai folosi? Ce atribute?

E cum e, dar e al nostru.

"Manageri, nu actionari
la conducera unui club"

12. S-a vorbit foarte mult despre modul in care cei trei jurnalisti ai Pro TV (Costi Mocanu, Felix Draghici si Mihai Mironica) au comentat partidele din Liga Campionilor de la Madrid si Kiev, fiind acuzati ca au fost mai mult suporteri decat comentatori. Crezi ca a fost o greseala profesionala sau o tactica de marketing? A fost un lucru bun pentru Pro TV, daca ar fi sa ne luam dupa faptul ca nu exista publicitate negativa, exista doar publicitate?

Cred ca au fost sinceri. Dupa 10 ani in care te bucurai daca juca macar un roman in meciul de Liga Campionilor pe care il aveai de comentat, sa poti in sfarsit sa traiesti emotiile reale ale unui meci important alaturi de o echipa romaneasca va genera un comentariu ceva mai altfel. Mai viu, dar poate mai partinitor. Nu vad nimic rau in asta, imi place sa vad oameni vii la televizor, oameni ale caror trairi “trec sticla”. Sa ai pretentii de comentatori germani de la ai nostri mi se pare o ipocrizie, mai ales cand nu ai avut pretentii de jucatori germani de la nici una dintre echipele romanesti de club timp de 10 ani.

13. Cat timp crezi ca va mai trece pana cand echipele de fotbal din Romania (cele mari, cel putin) isi vor promova imaginea in media, prin reclame?

Nu cred ca va mai trece mult timp. In clipa in care vor incepe sa fie conduse mai degraba de manageri decat de actionari, vor intelege nevoia de a-si construi branduri puternice. Fiti cu ochii pe Sportul Studentesc, care incepe deja sa gandeasca in termeni de marketing si pozitionare.

"Steaua? Un client dificil, nu un brand"

14. Care ar fi argumentul pe care l-ai aduce lui Gigi Becali pentru a recurge la serviciile Leo Burnett pentru promovarea clubului, a materialelor promotionale, a intaririi relatiei cu suporterii?

Nu as vrea sa lucrez pentru clubul Steaua. Mi s-ar parea un client – nu un brand – foarte dificil.

15. De ce este fotbalul cel mai popular sport in Romania? De ce nu oina, ca doar a prins si in SUA? Sau handbalul la care avem 5 titluri mondiale (4 la masculin, 1 la feminin). Sau gimnastica?

Pentru ca este mai usor de inteles:) Si pentru ca este mult mai spectaculos. Nu in ultimul rand, pentru ca este cel mai raspandit spectacol la nivel mondial.

"Nike intelege sportul"

16. De ce Nike? De ce nu Adidas, Puma sau Reebok?

Pentru ca Nike intelege sportul. Intelege cum este sa-ti doresti victoria, insa sa accepti infrangerea. Sa fii mandru de accidentarile dobandite pe teren. Sa iti dai sufletul la antrenamente sau sa iti gasesti al doilea suflu. Ceilalti se bazeaza pe cat de cool sunt produsele lor. Fac pantofi de sport mai intai pentru discoteca si abia apoi pentru antrenamente. Si pentru ca “Impossible is nothing” este prea mult “Just do it” si la prea mult timp dupa.

Cum ar arata un
spot la Steaua-Dinamo

17. Sa spunem ca si Steaua, si Dinamo ar avea televiziuni proprii. Mai este o saptamana pana la derby-ul celor doua bucurestene. Situatia din clasament este ce ade acum. Dinamo are 13 puncte in fata Stelei. Meciul se joaca in Ghencea. Cum ar arata promo-ul de pe Dinamo TV? Dar cel de pe Steaua TV?

Din pacate, ar juca in ele Borcea si Gigi, jurand umilire sau razbunare. Insa eu mi le-as imagina cu suporteri. Cu cel dinamovist, relaxat de diferenta de punctaj si cu cel stelist, amarat. Insa amandoi stiu ca este doar o lupta dintr-un mare razboi, asa ca isi arata respectul cuvenit intre doi batrani combatanti care stiu ca vor fi in aceeasi tribuna si la anul si peste 10 ani, pentru ca de fapt exista doar un singur razboi, care pentru impatimitii de fotbal dureaza o viata intreaga: Dinamo-Steaua.

18. Stirile sportive. Tabloidizate sau serioase, axate strict pe informatie? De ce crezi ca au o mai mare priza la public cele tabloidizate? (ma refer aici la ratingurile pe care le fac).

Pai nu prea au avut de ales. Despre ce mari performante sa vorbeasca? Ia apoi, nu au facut decat sa se integreze intr-un peisaj media din ce in ce mai tabloidizat. Nu vad cercul asta rupandu-se prea curand.

19. Este Mutu pentru Romania ceea ce este Beckham pentru Anglia?

In nici un caz. Beckham intai a jucat fotbal si abia apoi a facut marketing. Mutu nu a asteptat sa aiba o preformanata constanta inainte sa cerada ca i se poate ierta orice. S-a vazut vedeta prea devreme.

Cea mai "true" reclama din ultima vreme

Leo Burnett nu e chiar asa moarta precum credeam. Campania Ziua Barbatului se pare ca a prins la public. Si cum fac si eu parte din public... 426.127 de voturi pana luni dimineatza, ora 3:57. Nush daca e mult sau putin, dar avnd in vedere ca pentru a candida la presedintie ai nevoi de doua sute si ceva de mii de voturi, cred ca e ok. Siteul mi se pare genial. Ma rog, pentru harmalaia de bani care s-au bagat in acest proiect...
Oricum, inchin un pahar de bere pentru ultimul spot din campanie. Simplu, la obiect...true.

Mie imi place Ikea pt ca...

...stiu sa se promoveze. N-au trecut decat cateva saptamani de cand Ikea a venit in Romania. Toata lumea spune ca e firma tare. Subscriu. Nush care e treaba cu mobila, dar pe publicitate sunt tari. Comunica exact ceea ce spune toata lumea despre ei: ca sunt practici si pragmatici. La obiect. La urma urmei, nimeni nu vrea o mobila care cante si sa danseze, nu?

Nike a decis: Rooney rastignit, Ronaldo zeu!

Pentru ca ieri am postat ultima realizare publicitara a Nike, facuta de Widden&Kennedy, m-am gandit sa mai arat inca o mostra a agentiei publicitare olandeze, care, by the way, este foarte tare. Campania a starnit dezbateri aprinse in Marea Britanie, anul trecut, in timpul Cupei Mondiale. Tot Nike a creat si un precedent, Ronaldo (colaborare cu Pirelli).

Anul trecut, prin vara am scris un articol in gsp pe tema asta: aici

Ultima executie publicitara Nike: Addicted

Offensive ads ?

Gucci, Ralph Lauren Polo, Calvin Klein, Winston, Dior, Dolce & Gabbana. Cateva dintre cele mai tari branduri din lume isi fac reclama intr-un mod mai mult decat ostentativ. Tupeu sau avangardism? Umor sau nesimtire pe fatza?
Intrati aici pentru a vedea mai pe larg despre ce e vorba.
Ma intreb cate amezi si-ar fi luat de la CNA daca aceste reclame s-ar fi lansat in Romania? De fapt... s-ar fi lansat?

Fara alte comentarii, imaginile:

Cu Grand Effie-ul in buzunar. Cum o fi, Serbane?

Spuneam ca o sa urmeze si castigatorul marelui effie din acest an la vorbitor. Iata-l. Directorul de creatie al Headvertising, Serban Alexandrescu, vorbeste si el despre premiul luat de Gazeta si Head.

1. Ce inseamna acest premiu pentru voi ca agentie? Este pentru prima oara cand o agentie care a inscris o lucrare de media castiga marele premiu.

- N-am stat sa socotesc nimic, dar va cred pe cuvant ca sunteti prima "medie" care ia Grand Effie-ul. Si e, macar din punct de vedere simbolic, frumos si meritat ca tocmai voua vi se intampla asta. Dar nu e doar noroc, vi l-ati facut cu mana voastra, oferindu-ne atat incredere totala in realizarea campaniei, cat si suficente date cat sa putem construi si redacta o inscriere 'ca la carte" a campaniei la premiile Effie.

Din punctul nostru de vedere, Efiies sunt cele mai importante premii acordate agentiilor din Romania, pentru ca masoara eficienta campaniilor, adica exact criteriul in functie de care ar trebui sa-ti alegi agentia. E ca la fotbal, degeaba driblezi frumos daca nu ajungi "sa o bagi in ate". Ori noi de 4 ani de zile consecutiv o bagam in ate la Effies - insa niciodata nu am obtinut un asemenea golaveraj spectaculos ca la aceasta editie.

Pentru noi acest Grand Effie inseamna foarte mult, pentru ca vine intr-un moment foarte potrivit - clientii pot sa vada nemijlocit cum schimbarea noastra de pozitionare pe piata, care pune Eficienta comunicarii in prim-plan, are o baza concreta si recunoscuta public. "What Works Best", mantra noastra, e chiar principiul dupa care functionam zilnic, si nu doar un slogan de pus langa logo.

2. Va asteptati sa castigati doar la sectiunea de media sau si premiul cel mare?

- Nu ne-am asteptat, concurenta la Grand Effie - asa cum o percepeam noi inainte de concurs - era destul de dura: Zaraza, Dolce, Cosmote, cam astea ne asteptam sa mearga acasa cu Grand-ul in buzunar. Campanii cu rezultate spectaculoase, fie ca vanzari fie ca indicatori de comunicare.

Gazeta venea cu handicapul unui context mai dificil in fata juriului - campania a avut loc intr-un an oricum "manos" pentru o publicatie sportiva (era an de World Cup) si intr-o categorie care se ajuta si de multe alte instrumente de promovare in afara advertising-ului "clasic". Mai mult, avusese loc "de mult", la inceputul anului trecut, si nu mai era deloc proaspata in mintea juratilor.

Insa datorita datelor cu care ne-a "inecat" Dochita Zenoveiov - responsabila de marketingul "Gazetei" - am izbutit sa demonstram ca efectele campaniei pe care doream sa le evidentiem au fost "de la noi" si nu de la Materazzi & Podolsky sau de la Logan-ul zilnic.

3. Care credeti ca a fost ingredientul/ catch-ul care a adus premiul cel mare in vitrina voastra si a Gazetei?

- Cred ca am avut un studiu de caz bine dramatizat, alert scris si foarte-foarte documentat, care demonstra la obiect ce era de demonstrat.

Evident, ajuta sa stii ca un jurat la Effies are in medie 8 minute (cel putin in prima faza de jurizare) in care sa parcurga si sa noteze o inscriere. Asa ca trebuie sa redactezi inscrierea astfel incat mica ta demonstratie de "marketing in actiune" sa nu fie nici prea putin nici prea mult pentru un jurat care a vazut inca 10 campanii in ora dinainte si va mai vedea inca 10 in ora de dupa.

Asta concret vorbind. Metaforic, cred ca s-a simtit inclusiv in hartiile acelea relatia sanatoasa pe care o avem cu clientul nostru - o relatie relaxata, intre egali - Gazeta este una din putinele companii din marketingul romanesc care te fac sa te simti "partener" si nu "furnizor". Ceea ce e foarte important pentru tonusul si munca unei agentii de publicitate.

Bogdan Naumovici vorbeste despre Grand Effie-ul luat de Gazeta

Gazeta a luat Effie-ul al mare. Si se lauda cu asta. Are si de ce! Ce cred creativii din Romania?
Aici am stat de vorba cu Bogdan Naumovici, creative director la Leo Burnett si 23.

Urmeaza Serban Alexandrescu, director de creatie la Headvertising, castigatoarea marelui Effie din acest an, impreuna cu Gazeta.



1. Care crezi ca a fost ingredientul care a dus la acest rezultat?

Cred ca Gazeta Sporturilor este in primul rand un produs jurnalistic bun. In al doilea rand, fara sa am datele concrete este greu sa apreciez la justa lor valoare eforturile de comunicare si rezultatele lor. Din ochi, insa, as zice ca Gazeta a crezut in importanta campaniilor de comunicare pe TV, mesaj care parca nu a prea ajuns la Pro Sport, concurentul direct, si si-a insusit si lectia promotiilor care au mai functionat si in cazul altor ziare din trust, vezi Jurnalul. Deloc in ultimul rand, cred ca focusul pe care l-au avut campaniile Gazetei, fie ca a fost vorba sa anunte schimbarea de echipa, fie ca vorbeau despre noul format, s-a dovedit de succes, demonstrand inca o data ca mesajele "single-minded" vand cel mai bine.

2. Daca pentru sectiunea media n-a fost o surpriza extraordinar de mare ca locul I a fost luat de acest spot, acelasi lucru se poate spune si despre premiul cel mare?

Exista impresia ca au reusit sa se detaseze in cursa pentru Grand Effie doar campanii care au "jucat" in categorii usoare, campaniile care au luat Gold in categoriile cele mai disputate fiind usor dezavantajate de concurenta acerba din categorie. Asta insa face parte din joc - ca sa zic asa - si nu stirbeste cu nimic din meritul lui Headvertising, pe care ii felicit si pentru Grand Effie, dar si pentru constanta cu care apar pe lista castigatorilor premiilor de eficienta.

3. Este pentru prima data cand castiga un astfel de premiu o companie de media. Cat de important este acest lucru pentru o astfel de organizatie?
Nu stiu cat de important este pentru "organizatia" Gazeta Sporturilor acest premiu, dar inclin sa cred ca Effie nu a ajuns inca la notorietatea pe care o merita si tare mi-e teama ca redactorii Gazetei sunt mai sensibili la mesajul trimis de Pro Sport, care spunea ca au vandut in anul trecut cu nu stiu cate sute de mii de ziare mai mult, decat la aplauzele de vineri seara de la Bamboo.

Gazeta mica a luat premiul cel mare!

Gazeta a luat Grand Effie la concursul din publicitatea romaneasca in care creativitatea se imbina cu efiecientza. Campania de relansare a Gazetei din martie 2006 a castigat locul I la sectiunea media dar a luat si marele premiu al concursului.

De ce este importat acest premiu?
Pentru ca nu se da numai agentiei care face spotul, in cazul de fatza Headvertising, ci si clientului pentru care este facut spotul, adica Gazeta. Mai precis, aici nu iau premii reclamele fantoma, creatiile de dragul creatiei sau alte plantoane. Aici castiga cei care fac reclama unui produs castigator, unui produs care dincolo de ideea pe care o comunica sa aiba in spate cifre puternice in ceea ce priveste cresterea vanzarilor. Toate acestea s-a intamplat la Gazeta. Ca idee, acest festival a fost castigat in anii trecuti de campaniile la Unirea (care a crescut vanzarile produsului cu 80%) si Altex (aia cu "ala micu' de respira greu"-care a produs o crestere asemanatoare).

Camapaniile Gazetei, "O redactie pe masura" si " Cea mai buna echipa din Romania", dar si cele la Unirea si Altex mai jos.

Tu cum stii Romania?

S-a intamplat intr-o sala de curs a SNSPA. In anul I sau II de facultate. Dorina Gutu, lector universitar la mine la facultate ne-a povestit cum una din seriile pe care le-a avut inaintea noastra a fost supusa unui asa-zis test. Venisera niste invatati din Germania, care se ocupau cu brandingul de tara, la cursul ei. Dupa un discurs de introducere asupra caruia nu a insitat prea mult profa a ajuns la punctul culminant al cursului.

Nemtii, mandrii nevoie mare de cum isi fac ei treba pentru si despre tara lor i-au intrebat pe studenti care sunt primele lucruri care le vin in minte atunci cand aud despre Germania. Rapunsul? La unison: "Bereeeeeeeeeeeeee!". Dorina Gutu incepuse sa roseasca. "Bere. Ok. In afara de bere, ce mai stiti?", au continuat nemtii. "Masiniiii tari!", inca un raspuns din partea salii. Catedra ii facea cu ochiul lectorului universitar. De fapt, spatiul de dedesupt. Si discutia a mers inainte cu intrebari si raspunsuri gen Scumacher, panzere, s.a.m.d. De ce se simtea Dorina Gutu prost? De sinceritatea debordanta a salii? De raspunsurile bolovanos de directe ale studentilor? De ce? Nu avea de ce. In orice timp si spatiu nemtii au fost, sunt si vor fi cunoscuti pentru bolovaniile de ma sus. Si ei, branduitorii de tara prezenti in sala, erau mandrii de asta.

Nu-mi amintesc daca tot in aceeasi zi ne-a mai spus un lucru foarte interesant tot doamna Gutu. "Daca dati un search pe google pe cuvantul Romania primul site care o sa va apara va fi cel al CIA. Cu adrese, informatii si tot felul de chestii despre Romania". N-am avut curiozitatea sa fac ascest lucru. Au facut-o altii. Si asa era la vremea aceea. Acum au inceput sa apara urme de Romania pe Google.

O intrebare imi tot vine in minte de ceva timp si nu i-am gasit inca un raspuns cuprinzator: "Ce stiu strainii despre Romania?" Nu ma refer la cei care se ocupa cu studii, calcule sau analize. Ma refer la omul care vinde ziare la coltul strazii in New York, la pescarul din Finlanda sau la studentul din Singapore. Ce stiu ei despre noi? Ce stim noi despre noi? Stim ce trebuie sa stim despre noi? Si mai ales, "Stim sa promovam ceea ce vrem sa se stie despre noi?". Va veti da seama ca NU. Nu se stie mare lucru despre Romania. Nu se stie ceea ce am vrea sa se stie si asta pentru ca nici noi nu stim ceea ce am vrea sa se stie despre noi. Placa "Suntem un popor ospitalier" cade imediat cum cineva intra intr-un magazin. Faptul ca ni se tot spune ce femei frumoase aveam, inseamna ca suntem doar un bordel ieftin (despre suedeze n-am auzit spunandu-se prea des acest lucur, pentru ca au cel mai inalt nivel de trai din Europa. De! Strugurii sunt acrii). Frumusetea despre care vorbesc straini se masoara in mai mult in disponibilitate, nu numai in calitati fizice.

Romania asa cum o stiti sau nu intr-un clip de 5 minute. Filmul este facut de BBC.

PS: Asculti-l foarte atent. Vedeti de cate ori este folosit in clip cuvantul "we". De cate ori l-ati auzit in alte clipuri publicitate facute de romani in scopul promovarii turismului sau al tarii in gerneral? O lume fara Romania...Enjoy!

VodAFON!

Ca reclamele din aria comunicarii n-au mai adus nimc nou/spectaculoas in ultimul an in ceea ce priveste reclamele TV si publicitatea in general nu este un lucru tocmai socant (asta daca exceptam creatiile si ideile Cosmote-aia care imita vocea amantei ca parte a trainning-ului pentru o mai buna vanzare a produselor). Gandeste liber, comunica fara limite, ganduri, vise care devin realitate. Old news. Mesaje care incearca sa-ti patrunda in inima (si in, mai ales, in buzunar). Flori, oameni, valori, dorinte, nevoi. Toate ca sa te faca sa iti bagi noua extraoptiune cu 6000 de minute neplatibile in primele 6 luni de abonament s.a.
Imi amintesc cum campania vodafone de acum un an, cred, "Impreuna suntem mai puternici", aia in care o groaza de oameni sareau concomitent intr-o piata chiar m-a facut sa tresar. Sau musculita din reclama de la lasnsarea Vodafoone (MaFly) chiar m-a facut sa fiu mai atent la florile din glastra vecinilor, pentru 2-3 zile. Dar acum, e oficial! chiar au ramas in criza de idei. "De la inventatorul hamburgerului dublu,...al patului dublu,...al bicicletei duble,...al agentului dublu...comunica dublu". Vodafone a devenit afon!
Probail ca stiti reclama dar luti de va delectati:
http://www.iqads.ro/clipul_publicitar_1086/vodafone___inventatorul.html

Daca e CNA, de ce nu e si CNAP?

CNA, CNP, CAP. Litere. Abrevieri. Sensuri. CNAP? De ce nu?

Consilliul National al Audiovizualului. Care la nivelul simtului comun se ocupa cu buna-desfasurarea programelor tv, a emisiunilor, transmisiunilor de la TV, samd. Ei vad, judeca, admit/taie, tolereaza, dau amenzi. Pe marginea acestor trei randuri se mai poate discuta.

Comentariu: Repet, remarca este facuta din perspectiva simtului comun. Este mai greu sa fiu tras la raspundere daca judecatile mele se bazeaza pe aceasta perspectiva ;-). Am majoritatea de partea mea. Asa este perceput CNA-ul de catre mase. Si cum intr-o democratie masele fac jocul...Ce am mentionat eu in primul paragraf, "calitatile" CNA, reprezinta, de fapt, top of mind al omului de rand. Ma ascund in spatele unor aproximimitivati, recunosc. Dar despre asta este vorba si in acest material.

Ceea ce vreau sa propun este...un CNAP. Un Consiliu National al Audioviziualului in Publicitate. Cred ca ar merita. Ar fi ceva... mai simpatic. Ar avea de munca. Mult.

Cateva teme

Pasta de dinti si dero. Pe langa faptul ca sunt produse necesare unei igiene de bun simt, sunt si obiectele unora dintre cele mai bolovanoase reclame. Mai toate produsele de curatat hainele par a mirosi a..."curat" (interesanta sintagma), pastele de dinti anima viatza intregii familii (amintiti-va reclama de la Colgate de acum cativa ani, cu acea familie fericita care dansa prin casa sau mai rau cu cerneala care penetreaza creta...).

Berea si vodca. Exceptand cateva executii pentru Bergenbier si Skol lucrarile din domeniul bauturi alcoolice ti se urca destul de repede la cap. Scandic, Polar sau Bucegi,ca sa dau numai cateva exemple. Reclame care par a face reclama betiilor, nu bauturii in sine. Cuplul din Scandic parca pare streotipul tinerilor clienti ai organizatiilor Alcoolicii Anonimi. La bautura s-au cunoscut, dupa cateva gaturi de Scandic o altoieste el pe ea, care se supara si-i arunca lucrurile in starda, dar, nici nu se putea altfel, tot un voleu de votca in impaca.
Polar. Asta e un pic buna :)) Ma pomenesc adesea ca spun "Mamaaa, ce frig eeee!", da' sunt chiar asa de masochist incat sa ma bag intr-o lada frigorifica imensa pentru a putea "savura" Poalarul datator de vise. Ce asteptari sa avem de la ei, niste muncitori care au la activ o singura scoala. A vietii. Si la aia au chiulit.(Erau prea ocupati sa se "incalzeasca"....). Si asa mai departe. Bucegi isi bate joc de "capsunari" pe care, mai nou, ii ia la misto, chiar ii catalogehaza drept - scuze- curve. (Marina a plecat la "cules" in Spania -va amintiti, dar ne indemna in purul stil romanesc - "Noi sa fim sanatosi"). Si tot asa.

Dacia. Incearca o re-branduire. Asa si asa. Totusi, "Putin, foarte putin", ca sa parafrazez un personaj din BD. De fapt, prost, foarte prost (ma refer la reclama cu noul Logan Break, pentru ca cea de acum cateva luni cu tatal care uita sa-si lase copiii la scoala era destul de buna. N-avea suport material - Dacia nu este, n-a fost, nu va fi - o masina care sa te faca sa uiti de tine).

Campanii sociale. Pai aici doareeee! Campania initiata de, nota bene!, Ministerul Sanatatii cu privire la consumul carnii de pui. Ipoteza de demonstrat: in ciuda gripei aviare carnea de pui este comestibila. Demostratia: Lovirea cu puiul in cap a doua babe. Concluzia: PUIUL NU FACE RAU! Ma lasa fara replica. Reapet, asa...pentru bunastarea mea psihica: ESTE O CAMPANIE SOCIALA.

Tot pui. O alta reclama iese din toate tiparele si bate toate simturile, mai ales bunul simt. Aceea cu pustiul care ia un pui dintr-o lada frigorifica (pui jumulit, gata de pus in tigaie) si incerca o schema David Cooperfieldiana - sa-l faca sa zboare. Ceea ce nu se intampla. Concluzia? "Mezelurile "nu mai stiu cum" sunt atat de proaspete incat par vii". Acum e clar, copilul tre sa fi fost de la o scoala speciala sau avea o imaginatie foarte bogata (probabil ca, in cazul in care va ajunge actor sau ceva vreo persoana publica, acesta reclama il va urmari mult timp pe copil).

Am dat doar cateva exemple. Cele care mi-au sarit in ochi, in timpane, in creieri. Top of mind la capitolul Reclame care sfideaza bunul simt. Culmea! Asta in anul in care publicitatea romaneasca a avut cele mai bune rezultate la Portoroz, cel mai tare festival din Europa Centrala si de Est.

Intrebare: Ce alte "nesimtiri" ati mai vazut la TV in domeniul publicitatii, in ultima vreme sau in toate timpurile?