Pe farase diferite

Olaroiu si Razvan Lucescu. Foarte probabil nu-i vom mai vedea din vara la echipele la care antreneaza acum. Sunt pe pas de plecare. Unul mai repede decat altul. Oli mai repede decat Razvan. Ciudat lucru, insa. Daca ar fi sa comparam performantele celor doi, Olaroiu este clar peste Lucescu. Are un titlu, o Supercupa a Romaniei si o semifinala de Cupa UEFA. Razvan are in palmares un loc doi si o Cupa a Romaniei, plus, sa zicem, un sfert de Cupa UEFA, cea mai mare performantza pe plan european a clubului giulestean- mai mult un alint visiniu.
Mai mult, tot ca performantze raportate prin prisma intalnirilor directe Oli castiga iar. A trecut de Razvan in Cupa UEFA si i-a luat Supercupa.

Si totusi, senzatia este ca plecarea care lasa un gust amar este cea a antrenorului stelist. De ce? Pentru ca Lucescu pare ca moare luptand in timp ce lui Oli nu-i pasa. Pentru ca Lucescu a investit dincolo de cunostintzele tactice si mult suflet in Rapid, in timp ce Olaroiu pare ca dupa ce se termina meciul se termina si treaba lui cu Steaua, pana la primul antrenament. Pentru ca dupa fiecare meci Lucescu pleaca fie cu capul plecat, trist ca n-a reusit mai mult, fie evident -scuze ca folosesc expresia asta, dar alta nu-mi vine- patruns de realizarea echipei, in timp ce Oli face misto de jurnalisti: "Vezi sa nu cazi ca apoi zici ca te-au lovit cu lantul peste picioare" sau "Nu vin la conferintza ca ma astepata nevesta acasa".

Doi antrenori pleaca. Pe farase diferite.